Diagnosticul oncologic este cel la care nu vrem să ne gândim niciodată, un subiect pe care preferăm pe cât posibil să nu-l abordăm și cu care să nu ne întâlnim. Din nefericire, este unul din diagnosticele tot mai des întâlnite și, de cele mai multe ori, nu știm cum să reacționăm, și cum să ne comportăm la aflarea unui astfel de diagnostic, atât ca pacient, cât și ca aparținător.
Evităm aceste discuții și situații, deoarece tindem să punem semnul egalității între primirea unui diagnostic oncologic și finalul vieții. Un Studiu făcut de Arndt J., Cook A., Goldenberg J.L. și colaboratorii întărește această idee, și anume că doar cerându-le oamenilor să se gândească la cancer, s-a observat că le crește predispoziția de a reactualiza gânduri legate de moarte.
În măsura în care oamenii asociază cancerul cu moartea, poate apărea evitarea de a solicita asistență medicală din diverse motive, cum ar fi teama de confruntare cu boala. Studiile demonstrează că interpretarea diagnosticului oncologic ca fatal poate scădea complianța la tratament sau de screening. Așadar, confruntându-ne cu o astfel de situație, poate fi dificil, mai ales la început, să o gestionăm. E important să integrăm aceste trăiri și să le normalizăm, dată fiind percepția populației generale asupra bolilor oncologice și a faptului că, neavând informații despre un anumit subiect (în cazul de față, boala oncologică), ne este mult mai ușor să simțim pierderea controlului și foarte multă incertitudine.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Deși cea mai „confortabilă“ opțiune ar fi să evităm subiectul pentru că, pe termen scurt, ne-ar reduce posibilele stări de tristețe, anxietate, frică etc., pe termen lung o astfel de abordare nu ne va face decât să ne fie și mai dificil să abordăm problema, atât ca pacient, cât și ca aparținător.
În aceste situații, este important ca, după aflarea diagnosticului și procesarea informațiilor primite, să ne identificăm resursele, să formulăm eventualele întrebări și să vedem cum ne putem răspunde la ele. Este de asemenea important să identificam acele întrebări care ne mobilizează, care ne cresc percepția asupra controlului în contextul în care ne aflăm și care, odată puse, ne aduc și mai multă incertitudine.
Având în vedere că un astfel de diagnostic este însoțit, de cele mai multe ori, de schimbări pe majoritatea planurilor (personal, profesional, social, medical etc.), putem folosi această situație în avantajul nostru, pentru a identifica care sunt acele acțiuni, persoane, situații, locuri etc. care ne „încarcă“, care sunt „ancorele“ pe care le avem și pe care le putem folosi în așa fel încât să ne ajute să ne adaptăm mai ușor la schimbările care vor apărea.
Având în vedere că, odată cu diagnosticul, apar și schimbările menționate anterior, ne poate fi de folos să identificăm, pe de-o parte, comportamentele pe care nu le mai putem face în mod obiectiv din cauza bolii și, pe de altă parte, comportamentele la care ajungem să renunțăm din cauza stigmei sau din cauza anumitor frici.
Ce poți face ca aparținător al pacientului oncologic
Un aspect esențial este să vezi cum te raportezi ca aparținător la situație, care sunt contextele în care poți fi de folos, în ce fel poți ajuta. Un aspect de care trebuie să ții cont este că, uneori, nevoile tale (ca aparținător) pot fi diferite de ale pacientului, de aceea comunicarea și felul în care îți exprimi susținerea este esențială.
Ca aparținător, nu uita să ții cont de următoarele aspecte:
1. Ai grijă și de tine
- Odihnește-te suficient și ai grijă să te alimentezi sănătos.
- Găsește timp pentru activități care îți aduc bucurie și relaxare.
- Acceptă sprijinul altora – nu trebuie să faci totul singur.
2. Informează-te despre boală și tratament
- Discută cu medicii pentru a înțelege ce presupune diagnosticul și tratamentele (este recomandat ca întrebările și nedumeririle legate de boală să fie adresate medicului, deoarece fiecare caz este diferit). Încearcă să eviți informarea cu privire la boală din surse neverificate.
- Participă la grupuri de suport pentru îngrijitori, unde poți învăța din experiențele altora.
3. Oferă sprijin emoțional pacientului
- Ascultă-l cu răbdare și fără judecată. Uneori, doar prezența ta este suficientă.
- Încurajează-l, dar respectă-i sentimentele și limitele.
4. Menține o comunicare eficientă
- Notează întrebările pentru medici și informațiile importante despre tratament.
- Încearcă să transmiți informația cât mai clar când discuți cu echipa medicală sau cu familia. Dacă crezi că există nedumeriri, este recomandat să le adresezi.
5. Gestionează stresul și epuizarea
℗PUBLICITATE
- Fă exerciții de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația.
- Verifică ocazional cum te raportezi la situație (introspecție) și care sunt resursele pe care le ai la dispoziție.
- Nu ezita să cauți ajutor psihologic dacă te simți copleșit.
6. Solicită și acceptă ajutor
- Distribuie sarcinile între membrii familiei sau prieteni.
- Folosește servicii de asistență medicală la domiciliu, dacă este necesar.
7. Fii flexibil și adaptează-te
- Boala oncologică poate avea evoluții imprevizibile, așa că fii deschis la schimbări.
- Ajustează-ți așteptările și planurile, în funcție de starea pacientului.
Un diagnostic de cancer poate avea un impact profund asupra stării emoționale și psihologice. Adaptarea la boală și tratament necesită acceptare și strategii eficiente pentru gestionarea noului context de viață.
Ce poți face ca pacient oncologic
1. Acceptă-ți emoțiile și acordă-ți timp ca să procesezi diagnosticul
- Este normal să simți frică, tristețe sau furie. Nu încerca să le suprimi, ci permite-ți să le exprimi într-un mod sănătos. E important să-ți evaluezi resursele, să ceri ajutorul persoanelor aproapiate, care doar să te asculte.
- Scrie într-un jurnal sau exprimă-ți emoțiile prin artă (poate fi un demers benefic în astfel de situații).
2. Încearcă să-ți diminuezi nivelul de stres și anxietatea
- Un mod eficient în reducerea activării psiho-emoționale sunt tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau mindfulness.
- Exercițiile fizice moderate pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de spirit – un aspect foarte important de luat în considerare este intensitatea la care poți practica exercițiile, recomandarea fiind să te consulți cu medicul oncolog în privința posibilelor restricții.
- Participă la grupuri de suport, pentru a reduce sentimentul de izolare și pentru a te bucura de sprijinul emoțional al celorlalți membri.
3. Comunică deschis cu familia și prietenii tăi
- Împărtășește-ți gândurile și sentimentele cu cei apropiați. Sprijinul poate fi un factor important în gestionarea emoțiilor.
- Fii sincer cu privire la nevoile tale – dacă ai nevoie de ajutor, nu ezita să-l ceri.
- Terapia de familie poate îmbunătăți relațiile și poate ajuta la crearea unui mediu de susținere.
4. Încearcă să-ți menții o perspectivă pozitivă
- Deși poate fi dificil, încearcă să te concentrezi pe aspectele pozitive ale fiecărei zile.
- Stabilește-ți obiective mici și realiste, care să-ți ofere un sentiment de control și împlinire.
- Găsește activități care-ți aduc bucurie și satisfacție, cum ar fi lectura, hobby-urile sau petrecerea timpului în natură.
E important să-ți evaluezi „ancorele“, adică acele situații, locuri, persoane, obiecte, activități care obișnuiau să-ți facă plăcere și să vezi în ce măsură se pot aplica contextului actual.
5. Implică-te în grupuri de suport
- Discuțiile cu alți pacienți oncologici pot oferi sprijin emoțional și sfaturi utile.
- Există numeroase comunități online și offline care facilitează conectarea între pacienți (este posibil ca centrul în care efectuezi terapia să te poată sprijini în găsirea unui grup de suport potrivit nevoilor tale).
- Studiile arată că apartenența la un grup de suport poate reduce depresia, îmbunătățind calitatea vieții.
6. Caută ajutor de specialitate, atunci când simți că este necesar
- Dacă sentimentele de tristețe, anxietate sau lipsă de speranță devin copleșitoare, este important să consulți un psiholog sau un psihiatru.
- Terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit eficientă în reducerea stresului și îmbunătățirea adaptării la boală.
- În cazurile de depresie severă, medicația prescrisă de un specialist poate fi o opțiune.
În concluzie, gestionarea aspectelor psihologice este foarte importantă în gestionarea unei boli cronice. Adoptarea unor strategii eficiente de coping, menținerea unei rețele de suport și solicitarea ajutorului profesional pot contribui semnificativ atât la felul în care conceptualizezi diagnosticul, cât și la îmbunătățirea calității vieții.
Articol realizat în colaborare cu Psylife.
Bibliografie
- Daher, M. (2012). Cultural beliefs and values in cancer patients. Annals of oncology, 23, iii66-iii69.
- Arndt, J., Cook, A., Goldenberg, J. L., & Cox, C. R. (2007). Cancer and the threat of death: the cognitive dynamics of death-thought suppression and its impact on behavioral health intentions. Journal of personality and social psychology, 92(1), 12.
- Moser, R. P., Arndt, J., Han, P. K., Waters, E. A., Amsellem, M., & Hesse, B. W. (2014). Perceptions of cancer as a death sentence: prevalence and consequences. Journal of health psychology, 19(12), 1518–1524. https://doi.org/10.1177/1359105313494924
- https://www.cancer.gov/about-cancer/coping/caregiver-support
- Holland, J. C., & Breitbart, W. (2021). Psycho-Oncology. Oxford University Press
- Carlson, L. E., & Speca, M. (2017). Mindfulness-Based Cancer Recovery. New Harbinger Publications.
- Northouse, L. L., et al. (2012). Psychosocial Care for Family Caregivers of Patients with Cancer. Journal of Clinical Oncology.
- Spiegel, D. (2013). Mind Matters in Cancer Survival. Psycho-Oncology.
- Uitterhoeve, R. J., et al. (2004). Psychosocial interventions for patients with advanced cancer. Psycho-Oncology.
- Andersen, B. L., et al. (2008). Psychological intervention improves survival for breast cancer patients: A randomized clinical trial. Cancer.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
