Skip to content

Ce mult mi-aș dori să am mai mult timp liber! Aș vrea să am mai mult timp să citesc, să mă plimb, să fac sport. Mai mult timp pentru mine și pentru activitățile care mă ajută să fiu un om mai echilibrat și mai fericit. Aș vrea mult timp liber. Multe ore sau chiar zile. Probabil și tu îți dorești același lucru. Chiar dacă ceea ce faci profesional te împlinește, chiar dacă timpul petrecut cu copiii și faptul că ai grijă de ei îți dau sens și te împlinesc, uneori ai vrea timp doar pentru tine. Te-ai gândit vreodată cum se simt persoanele care au mult timp liber? Sunt acești oameni mai satisfăcuți cu propria viață? 

Ce ne arată știința

Ei bine, recent, Sharif, Mogilnar și Herchfield de la University of Pennsylvania și University of California, Los Angeles, au publicat un articol foarte interesant.

Autorii au realizat patru studii pentru a înțelege mai bine relația dintre timpul liber și starea noastră de bine. Principala întrebare pe care și-au pus-o a fost dacă poate exista prea mult timp liber. Oare dacă am avea mai mult de un anumit număr de ore libere pe zi, am deveni nefericiți? Din perspectiva autorilor, timpul liber este definit ca timp petrecut pentru activități de recreere sau activități care ne fac să ne simțim bine și nu reprezintă sarcini legate de locul de muncă sau de familie.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Pentru a studia relația dintre timpul liber și starea de bine, după cum am mai amintit, membrii echipei de cercetare au realizat patru studii. În primele două au analizat date deja existente, colectate la nivel național în Statele Unite ale Americii, iar ultimele două studii au constat în experimente proprii. În primul studiu au fost analizate datele a 13.639 de americani care erau angajați. Participanții au răspuns la două întrebări – una cu privire la numărul de ore (minute) de timp liber pe care îl au în zilele în care lucrează și o una cu privire la cât de satisfăcuți sunt cu propria viață.

Rezultatele studiului ne indică o relație curbiliniară între timp liber și satisfacție cu propria viață. Acest lucru ne spune că satisfacția cu propria viață nu este direct proporțională cu cantitatea de timp liber. Există un punct până la care starea de bine crește odată cu creșterea timpului liber, însă după acest punct creșterea timpului liber este asociată cu o scădere a stării de bine. 

În concluzie, putem vedea că lipsa timpului liber ne face să avem o stare de bine mai scăzută, însă mai mult timp liber nu ne face mai împliniți. Important este cum valorificăm timpul liber pe care îl avem, pentru a simți că suntem productivi și că facem lucruri cu sens. În al doilea studiu, autorii au analizat datele de la 21.736 americani care au participat în perioada 2012-2013. Timpul liber a fost măsurat mult mai obiectiv, persoanele fiind întrebare concret câte ore petrec pentru diversele activități desfășurate în timpul liber.

℗PUBLICITATE



Adulții au nevoie, zilnic, de minimum două ore dedicate timpului liber 

Analizând aceste date, autorii au identificat același efect. Un număr prea mic de ore pentru activități specifice timpului liber a fost asociat cu un nivel scăzut al stării de bine. Prea mult timp liber a fost asociat cu un nivel scăzut al stării de bine. Acest efect a fost vizibil atât în rândul persoanelor angajate, cât și al celor neangajate. Starea de bine crește dacă creștem numărul orelor dedicate activităților specifice timpului liber de la zero la două (pe zi). Între două și cinci ore timp liber pe zi, vedem un efect de platou cu un nivel optim al stării de bine. După cinci ore de timp liber pe zi nivelul sării de bine scade. Practic, mai puțin de două ore este prea puțin și mai mult de cinci ore este prea mult.

Autorii au vrut să identifice dacă modul în care cineva petrece timpul liber influențează relația dintre prea mult timp liber și starea de bine. Ei s-au uitat la activități specifice timpului liber care au caracter social-individual și productiv-neproductiv. Rezultatele indică faptul că activitățile sociale sunt asociate cu un nivel ridicat al stării de bine, oricât de multe ore are fi dedicate acestor activități. De asemenea, un număr mare de ore investit într-o activitate care ne face să ne simțim productivi nu este asociat cu un nivel scăzut al stării de bine.

Studiile trei și patru au fost desfășurate online. Persoanele erau distribuite aleatoriu în trei grupuri (nivel al timpului liber: scăzut – 15 minute, mediu – 3.5 ore și mare – 7 ore) și erau încurajați să își imagineze că se află în acel grup pentru o perioadă de cel puțin șase luni. La al treilea studiu au luat parte 2.565 persoane. Atât participanții din grupul cu puțin, cât și cei din grupul cu mult timp liber au raportat un nivel scăzut al stării de bine. Mecanismul care poate explica această relație în cazul grupului cu mult timp liber este faptul că persoanele cu mult timp liber se simt puțin productive.

În ultimul studiu, autorii și-au dorit să vadă dacă mult timp liber petrecut în activități productive este asociat cu o stare de bine scăzută. La acest studiu au participat 4.046 persoane. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri: 3.5 ore timp liber – activitate productivă sau neproductivă și 7 ore timp liber – activitate productivă sau neproductivă. Rezultatele indică faptul că utilizarea productivă a timpului liber scade efectul negativ pe care îl are o cantitate crescută de timp liber.

De reținut

Ce mesaj putem lua cu noi? Este indicat să avem minimum două ore de timp liber pe zi. Dacă însă avem mai mult de 5 ore libere este foarte important să investim acest timp în activități sociale sau activități care să ne ajute să ne simțim productivi.


Referințe: Sharif, M. A., Mogilner, C., & Hershfield, H. E. (2021). Having too little or too much time is linked to lower subjective well-being. Journal of Personality and Social Psychology.

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%