Tu de cât timp amâni să-ți faci analizele sau să mergi la medic? Știm că prevenția este importantă, dar pandemia ne-a făcut să ne gândim de două ori înainte de-a apela la servicii medicale. Ne este teamă să intrăm în spitale, pentru că nu vrem să ne infectăm. Dar oare este doar pandemia de vină pentru această amânare sau mai e și altceva?
Când frica nu mai are funcție de protecție
Fie că e vorba de o amânare a controlului făcută de noi sau de cineva drag nouă, este important să înțelegem ce stă la baza acestui lucru și cum putem modifica situația. Literatura de specialitate ne arată că, printre fricile care stau la baza comportamentului de amânare, se află: frica de necunoscut, frica de-a pierde controlul, teama că vom afla că avem o problemă de sănătate și frica de medici și de evaluări medicale. Toate aceste temeri sunt normale și, de multe ori, utile, însă atunci când intensitatea lor este prea ridicată, ele ne împiedică să avem grijă de propria sănătate.
Pentru cei mai mulți dintre noi, a avea o problemă de sănătate echivalează cu faptul de a fi slabi, stricați, simțim că nu mai suntem un sprijin pentru alții și că putem deveni foarte ușor o povară. Puțini însă se gândesc că a avea grijă de propria persoană și a ne monitoriza periodic starea de sănătate poate reprezenta cel mai mare sprijin pe care-l putem oferi celor dragi.
Este adevărat că analizele de rutină sau controalele periodice pot da la iveală probleme de sănătate. Nu e simplu să mergi la ginecolog și să ți se spună că ai probleme de fertilitate și că va fi greu să ai copii. Până ieri, erai perfect sănătoasă! Nu e ușor să mergi la neurolog și să ți se spună că vertebrele îți tasează un nerv și că, de acum încolo, nu e recomandat să faci efort fizic intens. Până ieri, alergai la maraton! Știai că ai probleme cu glicemia, dar astăzi, în urma analizelor, ți s-a pus diagnosticul de diabet zaharat. Nu mai ai voie dulciuri!
Da, viața ni se poate modifica în urma unor analize medicale sau a unor controale de rutină. Va trebui să renunțăm la plăcerile pe termen scurt (cum ar fi alcoolul, grăsimile, dulciurile etc.), pentru a avea grijă de noi pe termen lung. Va trebui să trecem printr-o serie de investigații, pentru a înțelege mai bine problema de sănătate și a identifica cel mai potrivit tratament. Degeaba ne spunem că vom merge la medic când vom avea simptome. De multe ori, din păcate, în cazul anumitor patologii (cum ar fi cancerul de col uterin) simptomele apar când este prea târziu. Iar dacă descoperim problemele de sănătate în fază incipientă, dispunem de mult mai multe opțiuni de tratament.
℗PUBLICITATE
Accesul la informație și grija față de sănătate
Teama de medici și de analize sau de evaluări medicale este un alt motiv important care ne determină să evităm controalele. Există puține resurse în România care să ne explice ce presupun anumite investigații medicale. Ce se întâmplă în timpul unei ecografii mamare, în urma unei ecografii abdominale, în urma unei colonoscopii sau histeroscopii? Cum se colectează probele pentru testul Papanicolau? Puțini medici își iau timp să le explice aceste proceduri pacienților, chiar dacă este esențial s-o facă, deoarece experiența unei proceduri pentru care persoana nu e pregătită poate constitui un eveniment traumatic.
Îmi amintesc că, în adolescență, a trebuit să merg, pentru un papilom la ochi, să fac o biopsie într-un spital mare de oftalmologie, din vestul țării. Nu mi s-a explicat cât va dura procedura și cum o voi simți. Nu mi s-a spus în cât timp voi fi externată. Nu mi s-a spus nimic de cusătura urâtă, de bandajul gigantic de pe ochi și de ochiul care a fost vânăt câteva săptămâni la rând. Erau mulți rezidenți ce se exprimau într-un limbaj de specialitate, știut doar de ei. Eu nu înțelegeam nimic. M-ar fi ajutat mult să pricep, pentru a-mi putea gestiona anxietatea. Știu că, pentru mulți medici, o biopsie e o procedură banală, însă cei mai mulți pacienți au nevoie de explicații.
În SUA, 40% dintre femeile pe a căror mamografie se constată anomalii nu mai revin niciodată la controale medicale. Mulți oameni neagă diagnosticul medical și susțin că nu au nicio problemă de sănătate. Aceste vești nu ne bucură, dar oare ce e de făcut? Medicii sunt din ce în ce mai ocupați, trebuind să consulte un număr mare de pacienți. Din acest motiv, n-au timp să dezvolte o relație cu fiecare în parte. Această lipsă de timp pentru a oferi informații și a stabili o relație cu pacientul ne poate face să nu avem încredere în medici.
Dacă am înțelege ce înseamnă o procedură medicală, dacă i-am înțelege importanța și utilitatea, poate am fi mai motivați s-o facem. Dacă ni s-ar acorda mai mult timp și ni s-ar explica diagnosticul, poate data viitoare n-am mai evita să mergem la medic. Am vrea să știm cât la sută din populație suferă de ce suferim noi. Și e tratabil? Acel polip poate fi cancer? Dacă da, pentru cât la sută din cazuri se întâmplă așa?
Câteva recomandări bine-venite
Ce putem face? Pentru a ne reduce anxietatea, o opțiune e să alegem un medic în care avem încredere; să cerem recomandări de la apropiați sau să studiem cu atenție CV-ul specialistului. Putem avea încredere în corpul nostru și putem fi atenți la ce ne transmite. Dacă știm că ne este teamă de diagnosticul pe care îl vom primi, e bine să luăm cu noi un prieten, care să ne fie alături când ieșim de la consultație. Trebuie să-i cerem medicului sau spitalului informațiile de care avem nevoie, cu privire la diagnostic sau la intervenția prin care urmează să trecem. Dacă știm că ne îngrijorăm ușor, ar fi bine să nu căutăm informații pe internet. Ne putem limita la cele primite de la medic. Dacă trecem printr-o intervenție care nu presupune internare, ajută să ne asigurăm că avem acasă tot ce ne trebuie. Și, nu în ultimul rând, e bine să găsești măcar un prieten care să știe prin ce treci și să-ți vină în ajutor, în caz că ai nevoie de ceva.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
