Skip to content

În ultima vreme, cel mai uzitat cuvânt format din trei litere a fost „bio“. Sună ca o scurtă rugăciune pe care o respectăm cu strictețe. Alergăm după alimente cât mai naturale, facem eforturi să ne inserăm în programul și așa stufos niște ore la sala de sport (musai cu antrenor personal), alegem combinații de alimente ca să menținem cantități moderate de glucide, lipide și proteine etc. Toate acestea converg spre a avea un trup sănătos.

Ceea ce pierdem din vedere (iar cercetările de specialitate subliniază) este că sănătatea socială are o pondere importantă, dacă nu chiar primordială, pentru o bună stare generală. Mai precis, un studiu recent, care a fost publicat în revista Plos One, arată că puterea cercului social în care o persoană trăiește (prin apelurile inițiate sau primite) este un bun predictor al stării generale pe care individul în cauză o are (stres, bunăstare, împlinire) – depășind până și acuratețea rezultatelor furnizate de aplicațiile și gadget-urile pe care le folosim pentru a ne monitoriza activitatea cardiacă, numărul de pași sau calitatea somnului.

Coautorul studiului, Nitesh Chawla (profesor de inginerie și informatică la Universitatea Notre Dame), menționează că acest concept de „sine cuantificat“ prin intermediul aplicațiilor inteligente nu prezintă întreaga poveste medicală a unui individ, întrucât nu sunt incluse în rezultate și lucrurile care ne fac plăcere, rețeaua socială, stilul de viață. Iar teoria lui se bazează pe alte cercetări anterioare care, de asemenea, vin și întăresc ideea că – dacă acasă există un echilibru și individul are parte de sprijin social (aici putem include partenerul de viață, familia, prietenii apropiați) – atunci, printr-o relație de complementaritate, el beneficiază de o sănătate fizică și psihică bună.

Totodată, existența unei vieți sociale active (un grup de prieteni de încredere, generatori de energii și de comportamente pozitive) stimulează la rândul ei o bună activitate cardiovasculară, o rezistență crescută la afecțiuni și o îmbunătățire a stării de spirit. De altfel, trebuie menționat că grupul de prieteni poate influența pozitiv și exercițiile fizice. În plan opus, izolarea este distructivă, indiferent de segmentul de vârstă pe care îl analizăm. Studiile întreprinse în acest sens arată că singurătatea produce modificări la nivel celular, care (prin efect direct) produc inflamație cronică și slăbesc imunitatea, generând astfel afecțiuni atât fizice, cât și psihice. Și pentru că izolarea este o problemă omniprezentă, în ultima perioadă s-a demonstrat că efectele nocive ale acesteia echivalează cu impactul a circa 15 țigări pe zi.

℗PUBLICITATE



Un studiu realizat de compania Cigna (care oferă o gamă largă de servicii în domeniul sănătății) și publicat într-un jurnal american de promovare a sănătății a analizat cauzele pentru care rata singurătății a crescut vertiginos în ultimii ani. Rezultatele au arătat că social media a jucat un rol determinant în acest caz, deoarece a condus la împuținarea interacțiunilor față-n față, comparativ cu generațiile celor care obișnuiau să-și dea întâlniri și să se bucure apoi de susținerea celor cu care petrecuseră timp. Dacă plecăm de la premisa că veniturile sau genul ar putea fi importante în această departajare, aflăm că acestea nu au contribuit notabil la creșterea ratei singurătății. Stuart Lustig (medic psihiatru din San Francisco) menționează că este extrem de important să acordăm timp familiei și prietenilor, pentru că alături de ei putem face și activități conexe – de la o banală masă luată împreună, până la activități sociale (teatru, film, voluntariat, sport).

Găsirea oportunităților pentru a ne întâlni și a discuta câte în lună și în stele, de a ne bucura de realizările noastre sau a ne plânge atunci când traversăm perioade mai puțin roz… nu face altceva decât să ne întărească ideea că nu suntem singuri, indiferent prin ce-am trece. Un alt sfat pe care Lustig îl dă este folosirea cu moderație (și cât se poate de strategică) a interacțiunilor virtuale, precum și alocarea timpului dedicat acestei activități doar pentru a căuta conexiuni semnificative și persoane pe care să le putem menține în sfera socială personală. Altminteri, înlocuirea persoanelor cu un ecran nu face altceva decât să ne înstrăineze și să ne dezumanizeze.

Și totuși, dacă suntem într-o perioadă în care lucrurile par că se îndepărtează de firesc, putem începe prin a face mici schimbări sociale care să aibă efecte cu impact major. Mai exact, să purtăm conversații cu colegii după ședințe ori să avem microinteracțiuni cu oameni pe care nu-i cunoaștem – asta, pentru că suntem interconectați genetic și nu putem trăi izolați, oricât am încerca să negăm.

Sănătatea noastră fizică și psihică ar trebui să fie punctul de plecare pe care să ne construim existența. De aceea, este important să păstrăm relații strânse cu oamenii pe care îi admirăm sau cu care, pur și simplu, ne place să petrecem timp și să nu ratăm ocazii de a ne vedea față în față sau de a închega noi legături – care să ne ajute, la rândul lor, să scoatem la lumină laturile noastre naturale și să ne provoace să devenim versiuni cât mai bune și mai autentice ale sinelui nostru, înzestrate cu bunătate, compasiune și conectare.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0