De ce merită să cunoști metoda NARM?

NARM (Neuro-Affective Relational Model^TM), dezvoltat de Laurence Heller, este o abordare inovatoare și integrativă în psihoterapie, concentrată pe vindecarea traumelor de dezvoltare și pe creșterea rezilienței. NARM se bazează pe principiul că traumele nu rezultă doar din evenimente traumatice izolate, ci și din experiențele de dezvoltare care afectează sentimentul de sine și relațiile interpersonale.

Fundamentele științifice ale NARM

Modelul NARM este creat de dr. Laurence Heller, un psihoterapeut și autor de renume internațional. El are o vastă experiență în psihoterapie și a fost influențat de diverse abordări terapeutice, inclusiv psihologia somatică, psihoterapia orientată spre traumă și psihologia dezvoltării.

Laurence Heller și-a început cariera în psihoterapia somatică, lucrând în principal cu trauma psihologică și corporală. În primii ani, a colaborat cu experți de renume în domeniul traumelor, cum ar fi Peter Levine, cunoscut pentru dezvoltarea Somatic Experiencing. Heller a fost, de asemenea, unul dintre cofondatorii Somatic Experiencing Training Institute. Totuși, pe măsură ce și-a dezvoltat practica și cercetările, a observat că multe persoane care suferă de traume cronice nu răspund la tratamentele tradiționale. Acest lucru l-a motivat să dezvolte NARM. O metodă de lucru care se bazează pe următoarele aspecte:

1. Reglarea neuro-afectivă: NARM pune accentul pe importanța integrării emoțiilor și pe capacitatea individului de a-și autoregla sistemul nervos autonom. Trauma de dezvoltare poate afecta această capacitate, iar prin terapie, persoanele învață să își gestioneze reacțiile afective și să restabilească echilibrul.
2. Relațiile interpersonale: Trauma de dezvoltare apare frecvent din perturbări ale relațiilor de atașament. NARM examinează modul în care strategiile de adaptare din copilărie afectează relațiile și sinele în viața adultă. În terapie, atenția este îndreptată către prezent și către modul în care aceste adaptări defensive pot fi înțelese și eliberate.
3. Importanța conștientizării: NARM integrează conștientizarea corporală și cognitivă, considerând că trauma afectează nu doar mintea, ci și corpul. Clienții sunt încurajați să devină conștienți de experiențele somatice și de legătura dintre emoții, gânduri și senzațiile fizice.
4. Modelul nepatologizant: Spre deosebire de alte modele care se concentrează pe diagnostic și etichetare, NARM privește mecanismele de apărare și comportamentele adaptative ca răspunsuri logice la traumele de dezvoltare. Acest model nu se concentrează pe patologizare, ci pe înțelegerea și integrarea experiențelor trecute.
5. Orientarea către prezent: NARM este o metodă orientată către prezent, evitând concentrarea excesivă asupra narativelor traumatice din trecut. În schimb, se axează pe explorarea relațiilor curente și a modului în care trauma afectează experiența prezentă. Terapeutul și clientul colaborează pentru a identifica strategiile adaptative utilizate de-a lungul vieții și pentru a restabili conectarea autentică cu sine și cu ceilalți.

Principii-cheie ale NARM

NARM este o abordare modernă și eficientă pentru tratarea traumei de dezvoltare, cu o bază teoretică solidă din neuroștiințe, psihologia atașamentului și teoriile psihodinamice.

℗PUBLICITATE

---

---

• Coreglarea și autoreglarea: Vindecarea traumei necesită învățarea unor noi moduri de autoreglare emoțională și a dezvoltării unei capacități de a rămâne prezent în corp în situații de stres.
• Autenticitatea și contactul cu sine: NARM se axează pe explorarea conexiunilor pierdute cu sinele autentic, ajutând pacienții să își recapete autenticitatea și să își dezvolte o relație sănătoasă cu ei înșiși.

Trauma de dezvoltare, prima carte NARM tradusă în limba română

Luna aceasta, Editura Pagina de Psihologie a publicat volumul Trauma de dezvoltare, semnat de Laurence Heller și Aline LaPierre. Cartea aduce o contribuție esențială la înțelegerea traumei de dezvoltare și a impactului acesteia asupra vieții emoționale, relaționale și psihologice a omului. Iată câteva dintre ideile centrale ale cărții:

1. Autoreglarea și trauma timpurie: Heller și LaPierre explică cum traumele din copilărie afectează capacitatea ființei umane de a-și gestiona și regla emoțiile. Autoreglarea este capacitatea de a reveni la o stare de echilibru emoțional după o perioadă de stres. Trauma de dezvoltare compromite această capacitate, lăsând persoanele vulnerabile la anxietate, depresie și la alte tulburări de dispoziție.
2. Imaginea de sine: Trauma de dezvoltare poate distorsiona imaginea de sine. Copiii care nu primesc afecțiunea și sprijinul necesar din partea părinților pot dezvolta un sentiment de sine deteriorat, ceea ce duce la sentimente de inadecvare, rușine sau lipsă de valoare personală. Această percepție negativă se poate manifesta în relațiile de adult, afectând modul în care persoana se conectează cu ceilalți.
3. Capacitatea de relaționare: Trauma timpurie influențează profund capacitatea unei persoane de a construi și menține relații sănătoase. Relațiile de atașament perturbate în copilărie pot conduce la probleme în relațiile adulte, cum ar fi dificultăți de încredere, codependență sau tendința de evitare a intimității emoționale.
4. Cele cinci teme de bază ale traumei de dezvoltare: Autorii descriu cinci teme majore care apar frecvent în contextul traumei de dezvoltare. Acestea includ:
   • Conectare: Dificultatea de a simți legătura emoțională cu ceilalți.
   • Acordaj: Probleme de gestionare a propriilor stări emoționale.
   • Încredere: Dificultăți în a avea încredere în ceilalți și în sine.
   • Autonomie: Probleme legate de independență și de afirmarea propriilor nevoi.
   • Iubire și sexualitate: Probleme legate de exprimarea intimității și a sexualității.
5. Vindecarea traumei de dezvoltare: Cartea oferă și un ghid practic pentru terapeuți și pacienți în procesul de vindecare. În NARM, vindecarea presupune recunoașterea strategiilor defensive folosite pentru a face față traumei, eliberarea acestor strategii și reînvățarea unor mecanisme sănătoase de relaționare și autoreglare.

Cartea Trauma de dezvoltare a fost apreciată pentru claritatea cu care explică efectele traumei timpurii asupra dezvoltării emoționale și psihologice și pentru abordarea practică pe care o oferă pentru tratarea acestei traume. Este considerată una dintre cele mai importante lucrări în domeniul terapiei traumei și este utilizată ca referință atât de terapeuți, cât și de persoane care încearcă să își înțeleagă și să își vindece propriile traume de dezvoltare. Comandă exemplarul tău cu reducere aici.

Citește și:

• Între mit și adevăr, cu Bogdana Bursuc: NARM
• Legătura traumatică: combinația dintre afecțiune și neglijență, care ne urmărește în viața adultă
• 36 de citate din bestsellerul „Trauma prin ochii copilului“