Mersul pe jos este cea mai la îndemână formă de sport, putând fi practicat de către oricine, indiferent de vârstă, iar beneficiile sale sunt atât fizice, cât și psihice.
Anatomic vorbind, când ne plimbăm, inima pompează mai tare, iar cantitatea de sânge și de oxigen circulată crește nu doar în zona musculară, ci în toate organele și în creier.
De altfel, ne folosim de acest „instrument“ – îl putem folosi și drept terapie. Atunci când avem o problemă care ne apasă ori suntem obosiți psihic, nu de puține ori, tânjim după o plimbare în aer liber. Poate părea un lucru banal, de multe ori neconștientizat la nivel cognitiv, însă în cele ce urmează vom vedea puterea revelatoare pe care o are mersul pe jos.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Pentru o atenție mai concentrată și o memorie rapidă, îndrăzniți să mergeți pe jos
Practicarea mersului pe jos în mod regulat creează sinapse între celulele creierului, elimină îmbătrânirea țesutului cerebral (care își face apariția odată cu înaintarea în vârstă), crește volumul hipocampului (responsabil de memorie), augmentând nivelul celulelor ce stimulează atât creșterea noilor neuroni, cât și comunicarea dintre aceștia.
Studiile de specialitate subliniază faptul că, până și în cazul unui efort minim realizat în timpul sau după terminarea exercițiilor de mișcare, apar rezultate pozitive la capitolele atenție și memorie. Pare greu de imaginat, dar însuși felul în care ne mișcăm corpurile influențează natura gândurilor noastre. Așadar, dacă ritmul muzicii este mai alert, și viteza în timpul mișcării crește simțitor.
Ritmul mersului este corelat cu ritmul gândurilor noastre
Un alt element surprinzător este faptul că ritmul picioarelor are capacitatea de a preschimba ritmul gândurilor noastre (fie mai rapide, fie încetinite).
Mersul în sine este un act reflex, la prima vedere. Astfel, întreaga atenție ajunge să fie orientată mai puțin pe procesul în sine, ci pe decorul în care ne aflăm (mai ales dacă decidem să facem această activitate în natură, și nu pe banda de alergat a sălii de fitness).
În acest sens, Marily Oppezzo și Daniel Schwartz (Universitatea Stanford) au publicat studii ce măsoară creativitatea în timpul mersului. Astfel, într-un set de patru experimente, Oppezzo și Schwartz au aplicat diverse teste de gândire creativă (pe un eșantion de 176 de repondenți) – atât în timp ce stăteau, cât și în timp ce mergeau pe o bandă de alergare sau când mergeau în cadrul campusul Stanford. Unul dintre teste presupunea găsirea unor utilizări atipice pentru obiecte uzuale sau contemplarea unei metafore și generarea alteia echivalente. Rezultatele studiilor au susținut că 95% dintre studenții care au mers pe jos au reușit să găsească răspunsurile necesare la aceste teste, comparativ cu un procent de 50% dintre cei ce nici măcar nu s-au ridicat în picioare.
Plimbarea în mediul rural relaxează mintea, cea din mediul urban o stimulează
Un alt studiu, realizat de către Marc Berman (Universitatea din Carolina de Sud), sugerează că petrecerea timpului în spații verzi îmbunătățește performanța memoriei. Plecăm de la premisa că atenția este un element de care facem uz zilnic în cantități incomensurabile, chiar dacă uneori nu realizăm acest lucru. Drept urmare, cu cât trăim o viață mai agitată într-o metropolă, cu atât calitatea acesteia scade considerabil.
Pe de altă parte, experiențele senzoriale urbane oferă o stimulare imediată, atunci când mergem la promenadă. Simplificând cele spuse anterior, dacă ne raportăm la un peisaj rural, obținem o relaxare imediată, pe când peisajul urban oferă o varietate multiplă de senzații care ajută mintea să se joace.
Echilibrul câștigător între mers, gândire și scris are loc când (la sfârșitul unei plimbări) ne reîntoarcem la birou. Pe scurt, dacă pe de-o parte, atunci când mergem, creierul cercetează mediul înconjurător în care ne aflăm, construind o hartă mentală, pe celălalt taler al balanței se află scrisul, care, la rândul său, forțează creierul să-și creeze propriul peisaj, propriul traseu și să transpună gândurile în pagină, ghidând mâinile.
Imunitatea, mobilitatea articulațiilor și sănătatea inimii – doar câteva dintre beneficiile mersului pe jos…
Medicii recomandă mersul pe jos pentru orice categorie de vârstă, fără echivoc. Și mesajele din media pe care le primim ne spun că „pentru o viață sănătoasă, faceți mișcare, cel puțin 30 de minute pe zi“. De ce anume este important să nu renunțăm la mișcare, indiferent de starea emoțională în care ne aflăm?
Mersul stimulează imunitatea.
Un studiu în acest sens arată că (dintr-o mie de participanți, realizat în timpul sezonului rece), cei ce au practicat mersul, într-un ritm moderat, pe o perioadă de 30-45 de minute pe zi, au avut cu 43% mai puține zile în care au prezentat semne de infecții ale tractului respirator. Totodată, simptomele pe care le-au avut au fost diminuate, comparativ cu cele ale persoanelor sedentare.
Mersul crește mobilitatea articulațiilor.
℗PUBLICITATE
Mersul pe jos este un element extrem de important pentru sănătatea articulațiilor noastre. Observăm pe stradă persoane în vârstă, cu deficiențe locomotorii datorate, în mare parte, sedentarismului. Ați putea spune că acestea sunt probleme specifice seniorilor și că ar merita o atenție sporită de la o anumită etate încolo, dar țin să precizez că acțiunile realizate la o vârstă crudă lasă urme asupra corpului la vârsta adultă. Totodată, nu trebuie pierdut din vedere faptul că întreținerea lichidului sinovial și al mușchilor ce susțin articulațiile, precum și profilaxia artritei pot fi realizate cu ajutorul mersului pe jos.
Mersul pe jos menține sănătatea inimii.
Dacă până în acest punct nu v-am convins suficient în privința avantajelor mersului pe jos, ei bine, specialiștii subliniază că riscul apariției bolilor coronariene poate fi redus cu până la 19%, cu condiția de a străbate pe jos un traseu la libera alegere de aproximativ 30 de minute, timp de cel puțin 5 zile pe săptămână. Partea cea mai interesantă este aceea că procentul de mai sus poate fi modificat în funcție de durata ori distanța pe care alegem să o parcurgem zilnic.
Mersul previne diabetul și bolile de nutriție asociate.
Un studiu de specialitate arată că efectuarea a cel puțin 15 minute pe zi după mesele principale are efecte pozitive asupra glicemiei, mai eficace decât dacă am merge 45 de minute într-un moment diferit al zilei. De asemenea, în cazul bolilor de nutriție și al obezității, mersul pe jos este antidotul perfect în vederea prevenirii și combaterii acestora. Încurajarea copiilor și introducerea în rutina acestora (încă de la cele mai mici vârste) a unui interval în care facem mișcare împreună reprezintă nu numai o dovadă de conștientizare și implicare, ci și, în egală măsură, de educație sanitară, precum și o formă de petrecere a timpului împreună.
Mersul îmbunătățește sănătatea psihică.
Cu toții ne întâlnim pe parcursul vieții cu teamă, frică, anxietate, depresie sau cu o stare psihică șubredă. De cele mai multe ori, alegem să ne găsim consolarea în ceea ce numim „comfort food“ (alimentele care ne „liniștesc“). Dar recurgând din nou și din nou la un astfel de obicei, nu facem altceva decât să perpetuăm starea negativă (întrucât efectul „miraculos“ al alimentelor procesate este destul de efemer), și, în plus, să acumulăm kilograme, care se vor transforma la rândul lor în stări precum lipsa de stimă de sine sau în probleme de sănătate.
Studiile arată că toate aceste momente emoționale de vibrație joasă pot fi atenuate cu ajutorul mersului pe jos. Mai exact, 30 de minute de mers alert sau practicarea oricăror altor exerciții de o intensitate moderată, pe durata a cel puțin 3 zile pe săptămână, pot face diferența.
Suntem arhitecții propriului corp și al propriei minți. Având grijă de acestea, ne vom putea bucura de viață, din plin.
Mersul ne menține într-o formă fizică adecvată.
Felul în care arătăm reflectă, teoretic, și felul în care ne simțim. Observăm la tot pasul faptul că aspectul exterior joacă un rol primordial în societate. Însă ceea ce contează, de fapt, este felul în care fizicul este congruent cu psihicul nostru. Lipsa timpului, stresul, oboseala ajung să ne dicteze gradul de sedentarism în care ne complăcem cu timpul. Dar, în același timp, ajunge să ne devină un real inamic, întrucât pe măsură ce ajungem să fim inactivi fizic, trupurile noastre ajung să se deformeze. Vizibil, devenim nemulțumiți de noi, alegem un stil vestimentar pe care, poate, nu-l plăcem, dar care are capacitatea de a ascunde kilogramele acumulate și, astfel, ajungem la frustrare. Practic, un cerc vicios din care nu reușim să ieșim decât luând atitudine și făcând ceva în acest sens.
Tot ce ne trebuie este un echipament de sport și un dram de bunăvoință. Alegerea unui traseu cu plan înclinat este un plus, precum și deținerea unei aplicații care să ne poată contoriza timpul, numărul pașilor efectuați și viteza de mers. Odată început acest obicei, este important să-l urmăm constant și să ne bucurăm atunci când observăm schimbări în bine asupra propriei persoane. Unde mai pui că… ne putem bucura de mișcare și în compania celor dragi, astfel că timpul petrecut împreună devine și un timp de calitate, complementar. Dinamica relațiilor se schimbă și, atunci, avem numai de câștigat pe toate planurile.
De reținut pentru starea noastră de bine…
Este uimitor cum un simplu obicei ne poate influența pozitiv viața. Suntem în sezonul estival și este păcat să nu profităm din plin de mersul pe jos. Și pot confirma cum diminețile începute cu o mișcare alertă fac ca ziua mea să capete un alt sens, prin energia eliberată și prin starea de bine ce pornește din interior, care se vede cu siguranță la exterior. Este adevărat, poate fi greu începutul. Dar în egală măsură merită precizat că nu este nevoie să ne impunem kilometri întregi, ci exact atât cât simțim că ne face plăcere și nu devine o corvoadă. Cu timpul, vom vedea cum timpul și traseul încep să se dilate, ajungând să dorim să ne depășim propriile performanțe.
Așa cum avem grijă de exteriorul nostru (prin felul în care arătăm, prin ceea ce alegem să îmbrăcăm), la fel de important este să ne gândim și la corpul nostru, chiar dacă suntem tineri. Cu siguranță este mult mai comod ca, atunci când ajungem acasă, după o zi istovitoare, să ne relaxăm pe canapea, în fața televizorului (la care asezonăm, inevitabil, și o porție generoasă de gustări), dar merită conștientizat că ceea ce alegem să facem astăzi determină starea noastră de bine de mâine. Este timpul să ne gândim la viitorul nostru nu numai prin prisma studiilor, a locurilor de muncă, a familiei, ci și având grijă de noi înșine. În egală măsură, puterea exemplului joacă un rol esențial. Poate că acum, mai mult ca oricând, ar fi momentul să conștientizăm necesitatea orelor de educație fizică în programul copiilor și să nu-i mai scutim de la ele, indiferent că fac școală online.
Arătându-le celor mici că mișcarea este parte din viața noastră (așa cum este somnul, mâncarea, relaxarea etc.), aceștia, la rândul lor, vor putea prelua modelul nostru și vor integra în rutina lor zilnică mersul pe jos.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
