Ai auzit toată vara câteva expresii repetate în mod obsesiv? Ai fost refuzat de prieteni, atunci când i-ai invitat în oraș în primele zile ale săptămânii, sau te-ai închis în casă la începutul fiecărei săptămâni pentru a urmări cel mai popular reality show al verii? Nu ne mirăm, căci peste 8,5 milioane de români au urmărit cel puțin un minut din cel de-al optulea sezon al emisiunii care a ținut oamenii lipiți de televizor, telefon sau tabletă.
Ce este reality show-ul?
Reality show-ul este un gen de program de televiziune care observă situații reale de viață, prezentând oameni reali, obișnuiți sau vedete, în situații prestabilite, plasate într-un context narativ, dar neregizate, ale căror emoții și comportamente sunt monitorizate în cea mai mare parte a timpului. Sunt excluse, așadar, alte programe care aparțin altui gen, precum emisiuni de știri, talk-show-uri și documentare, inclusiv programele cu reconstituiri simple și clipuri video care nu sunt plasate într-un context narativ.
Acest gen de program implică o emoționalitate ridicată, reflectă visele, aspirațiile și trăirile omului obișnuit, astfel că publicul tinde să se identifice cu acțiunile, trăirile și personajele prezentate în cadrul emisiunii. Iar atunci când vorbim despre „Insula Iubirii“, avem peisaje de vis, o vacanță exotică de 21 de zile și relații romantice – destul de ușor să visezi și să aspiri la asta, nu-i așa?! Toate acestea sunt însă presărate și cu un strop de dramă și un praf de fantezie.
Ce ne face să urmărim astfel de emisiuni și cum a devenit „Insula Iubirii“ un fenomen social?
Din capul locului, este foarte ușor să ne dăm seama că urmărirea unui reality show este, în primul rând, o formă de evadare din cotidian. În urmă cu nouă ani, îmi amintesc cum, la primul sezon al „Insulei Iubirii“, diverse prietene și cunoștințe îmi spuneau la ureche că urmăresc emisiunea: era plăcerea lor vinovată. Aproape zece ani mai târziu, oamenii nu se mai ascund și au făcut din asta un fenomen, care a luat amploare și cu ajutorul dezvoltării fulminante rețelelor sociale.
În plus, trăim vremuri fără precedent și ne aflăm într-un moment extrem de tensionat, marcat de un trai cotidian tot mai complicat, de o economie problematică, de amenințarea războiului – toate acestea în timp ce încercăm să procesăm o pandemie. La aceste elemente, se adaugă și evenimentele perturbatoare din viața fiecăruia dintre noi, motiv pentru care este tot mai firească nevoia de divertisment, de a scăpa de monotonia propriei vieți, de problemele și provocările de zi cu zi.
Statutul – factorul cel mai important?
Într-un studiu realizat de Steven Reiss și James Wiltz, De ce urmăresc oamenii emisiunile bazate pe fapte reale?, cercetătorii au încercat să examineze motivația umană din spatele acestui gen de televiziune. În cadrul studiului, autorii au cerut unui număr de 239 de adulți să se autoevalueze în funcție de 16 motivații de bază, precum și în funcție de cât de mult urmăreau și le plăceau emisiunile de tip reality. „Rezultatele au arătat că statutul este principala forță motivațională care determină interesul pentru televiziunea bazată pe fapte reale. Cu cât oamenii sunt mai orientați către statut, cu atât este mai probabil ca aceștia să vizioneze emisiuni bazate pe situații reale și să raporteze entuziasm și plăcere.“ Faptul că milioane de oameni sunt interesați să urmărească experiențe de viață ale unor oameni obișnuiți implică faptul că oamenii obișnuiți sunt importanți. Oamenii obișnuiți pot urmări emisiunile, pot vedea oameni ca ei și își pot imagina că ar putea obține statutul de celebritate prin prezența la televizor.
Deoarece televiziunile de tip reality show sunt urmărite pe scară largă, acestea sunt adesea un subiect de discuție la birou. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că persoanele sociabile sunt mult mai predispuse decât persoanele mai puțin sociabile să se uite la astfel de proiecte de televiziune, deși diferențele sunt mici.
Totuși, „Insula Iubirii“ portretizează infidelitatea, așadar cei care au o moralitate scăzută vor fi mai atrași de vizionarea acestei emisiuni.
℗PUBLICITATE
„Reality show-ul este un fel de viață reală mărită de unsprezece ori. Dar, de multe ori, privind aceste caricaturi exagerate și urmărindu-le conturul, ajungem la o mai bună înțelegere a noastră“. „Ne-am putea simți superiori oamenilor din aceste emisiuni. Acest voaiorism are și un aspect de spectacol al ciudaților. Uneori, grupurile marginalizate sunt ridiculizate și redate ca stereotip al claselor inferioare“, scrie Danielle Liendeman, sociologă și autoare a cărții True Story: What Reality TV Says About Us. Ne place să vedem „personaje devastate“, pentru a ne reaminti că, deși suntem toți răvășiți în felul nostru, măcar nu suntem în situația oribilă respectivă“, subliniază Liendeman.
În același timp, ne identificăm cu personajele și recunoaștem la noi comportamente similare, astfel încât ne atașăm emoțional de diferite personaje.
Un alt studiu, realizat de Robin L. Nabi și colab., și-a propus să înțeleagă de ce gravitează oamenii în jurul reality show-urilor și ce obțin de la acestea. Deși ideea că atracția către acest gen de televiziune se bazează pe posibilitatea de a privi la viața altora, studiul a constatat că această corelație dintre reality show și voaiorism este discutabilă. În schimb, autorii au constatat că motivele și satisfacțiile asociate cu acest tip de emisiuni sunt mai variate și diferă pentru telespectatorii obișnuiți față de cei ocazionali.
Deși s-a observat că o motivație puternică a fost comparația socială descendentă (adică ideea că vizionarea la televizor a unor oameni care, în mod evident, nu au o viață bine organizată te face să te simți superior), motivele atracției pentru producțiile de televiziune de tip reality au fost variate. În plus, Nabi și coautorii ei au constatat că, deși există – cu siguranță – o latură întunecată a televiziunii bazate pe fapte reale, ar putea exista, de asemenea, unele rezultate pozitive. În lucrare, autorii ei au scris: „Credem că este important să facem distincția între audiența bazată pe interesul obscen, derivat din exploatarea altora, și cea bazată pe un anumit interes sau curiozitate față de alți oameni care ar putea, la rândul lor, să promoveze autoreflecția și poate chiar empatia“.
Alt studiu realizat de Ebersole, Samuel și colab. a examinat, de asemenea, motivele pentru care există o afinitate pentru acest de programe. Folosind o abordare bazată pe frecvența urmăririi și satisfacției, acest studiu a descoperit cinci factori care explică preferința de alegere a programelor: identificarea personală cu personaje reale, divertismentul, schimbarea dispoziției, distragerea și participarea indirectă. Desigur, există și multe efecte negative ale urmării unor astfel de programe, dar îi voi lăsa pe colegii mei să scrie despre ele, pentru a nu denigra prima mea dragoste, televiziune.
Concluzia te las pe tine să o tragi. Dacă ai urmărit emisiunea, ce te-a atras, de fapt, la ea? În care dintre aceste motivații te regăsești? Sau poate ai altele?
Bibliografie:
- Reiss, S., & Wiltz, J. (2004). Why People Watch Reality TV. Media Psychology, 6(4), 363–378.
- Nabi, R. L., Biely, E. N., Morgan, S. J., & Stitt, C. R. (2003). Reality-Based Television Programming and the Psychology of Its Appeal. Media Psychology, 5(4), 303–330.
- Ebersole, S., & Woods, R. (2007). Motivations for Viewing Reality Television: A Uses and Gratifications Analysis. Southwestern Mass Communication Journal, 23(1).
- Lindemann, D. J. (2022). True story: what reality TV says about us (First edition.). Farrar, Straus and Giroux.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
