Skip to content

În anul 2019, 1,2 milioane de oameni au murit din cauza abuzului de substanțe. Subiectul consumului de substanțe psihoactive, substanțe de uz recreațional sau droguri (deși ultimul termen e de-a dreptul stigmatizant azi) suscită frică și revoltă în mulți indivizi, continuând să fie despre pedeapsă și crimă, în loc să fie un subiect despre sănătate. În România, începem războiul cu drogurile când în multe alte țări s-a terminat, pentru că a fost un eșec, iar măsurile prohibitive nu au făcut decât să producă și mai mult rău.

E relevant să analizăm subiectul din perspectiva sănătății, iar în acest sens, articolul scris de Fiona Godlee, fost editor al British Medical Journal, și publicat în 2016, este extrem de util.

Despre războiul cu drogurile

Prin măsurile prohibitive, guvernele nu fac decât să incrimineze producătorii, traficanții și consumatorii. E logic să ne întrebăm: scade consumul ca urmare a acestor măsuri? Și dacă da, scade semnificativ? Iar dacă scade semnificativ, nu e pentru că din ce în ce mai mulți oameni se ascund, se îndepărtează de sistemele medicale, de care au, de fapt, cea mai mare nevoie?

Aici începe povestea costurilor pe care aceste măsuri le au. Din păcate, războiul contra drogurilor sau cu drogurile se răsfrânge asupra consumatorilor și disproporționat asupra celor săraci, a minorităților și a femeilor.

Ce se întâmplă, de fapt?

Atunci când ai asemenea legi care interzic consumul și stigmatizezi fenomenul, nu faci decât să încurajezi obiceiuri de consum mai puțin sigure și să împingi oamenii cât mai departe de sistemele medicale. De exemplu, folosirea comună a seringilor a dus la creșterea numărului de infecții, cum sunt cele cu HIV și hepatita C.

Au existat mai multe strategii, printre care una formulată de Națiunile Unite, care avea ca scop eliminarea pieței ilegale până în 2019. Raportul realizat de Consorțiul Internațional de Politici privind Drogurile susține că a fost un eșec. Abordarea beligerantă a avut un efect redus asupra aprovizionării globale, timp în care au existat efecte negative asupra drepturilor omului, a sănătății și a siguranței. Decesele legate de substanțe au crescut cu 145%, aproximativ 3.900 de persoane au fost executate pentru infracțiuni legate de substanțe în întreaga lume, iar acestea sunt cifre din raportul din 2018.

În 2023, Volker Türk, comisarul ONU pentru drepturile omului, a cerut să se pună capăt „războiului împotriva drogurilor“, subliniind faptul că rezultatele au fost dezastruoase. Producția de droguri nu a fost oprită, iar măsurile au condus la arestări în masă, la ucideri, la arestarea a peste două milioane de oameni. În 35 de țări, e prevăzută pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de substanțe.

℗PUBLICITATE



Legile de acest tip au ca obiectiv o lume drug-free (lipsită total de droguri). De-a lungul timpului, diverși oameni politici, nu doar în România, au folosit acest obiectiv în campaniile lor. Dar și acesta trebuie analizat puțin. E realist? E fezabil? Răspunsul este nu la ambele întrebări. Dacă oamenii nu mai au acces la substanța x, vor găsi altceva. Și s-ar putea ca acel altceva să fie mult mai periculos.

Mai apare o problemă. Ideologic, acest obiectiv nu face decât să determine apariția unor practici medicale bazate, evident, tot pe ideologii. Spre exemplu, în Crimeea, au murit pacienți după invazia rusă, pentru că nu au putut să ia metadonă, care e ilegală în Rusia. Aceste politici restrâng accesul la opioide pentru controlul durerii, încetinesc cercetarea legată de uzul canabisului în scop medical, iar exemplele pot continua cu modul în care afectează viața oamenilor. Condamnarea pentru infracțiuni minore legate de droguri a împins SUA să atingă cea mai mare rată de încarcerare din lume.

Organizația Mondială a Sănătății, ONU și multe organizații neguvernamentale au cerut reforme, astfel încât sănătatea și drepturile omului să fie prioritare. Astfel, unele țări au eliminat sancțiunile penale pentru posesia personală de droguri. Un exemplu e Portugalia, care a înlocuit sancțiunile penale pentru consum cu pedepse civile și intervenții medicale. Și a făcut acest lucru de ani buni. Din 2016, în Marea Britanie sunt criminalizate importul, producția și vânzarea, dar nu și utilizarea substanțelor. Exemple asemănătoare sunt Canada și Olanda.

Ce se întâmplă când decriminalizezi consumul?

Aceste măsuri nu trebuie înțelese ca fiind un mijloc de promovare a consumului. Sub nicio formă. Consumul de substanțe, fără indicații medicale, prezintă riscuri, iar substanțele nocive nu ar trebui să fie disponibile fără restricții.

Ideea este ca guvernele să decriminalizeze infracțiunile minore, în timp ce atenția e concentrată asupra marilor traficanți și a consolidării sistemelor sanitare și de educație. În acest tablou, fiecare măsură ar trebui să aibă susținere științifică, pentru a fi pragmatică și rațională. Putem învăța despre reglementare dacă ne uităm la medicamentele pe bază de rețetă medicală, la alcool, la tutun.

Pentru că sănătatea ar trebui să fie în centrul dezbaterii, fiecare măsură ar trebui să fie sprijinită de investiții în educație, servicii de tratament bazate pe dovezi, în așa fel încât consumul de substanțe să fie descurajat, iar siguranța utilizatorilor să crească. În acest peisaj, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din medici, psihologi clinicieni, psihoterapeuți, asistenți sociali, pentru a aduce o dimensiune rațională și pentru a slăbi retorica populistă care încurajează măsurile dure, prin care consumul e incriminat. Abia atunci am putea spune că ne concentrăm pe oameni şi înțelegem că, în ecuația consumator-substanță-traficant, victima e consumatorul, de care abuzează celelalte două instanțe.


Citește și:

Vlad Denisa-Andreea este absolventă de Psihologie a Universității Transilvania din Brașov și masterandă în Psihologia sănătății din cadrul Universității București. Scrie din pasiune pentru știință și din dorința de a face studiile științifice cât mai accesibile, pentru a ne putea bucura împreună de descoperirile din psihologie prin care înțelegem mai bine ce se întâmplă cu noi, dar și cu cei de lângă noi.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0