Skip to content

Pentru adolescenții care sunt în clasa a XII-a, pentru cei care mai au puțin și vor susține examenul de admitere, pentru studenții care sunt în sesiune, pentru cei care pe ultima sută de metri trebuie să finalizeze lucrarea de licență sau lucrarea de disertație, pentru toți procrastinarea este o problemă. În ultimele săptămâni, mulți m-au întrebat ce ar putea face pentru a nu mai procrastina. Tineri foarte inteligenți, motivați, cu dorința de a reuși – toți aveau aceeași întrebare și încercau din răsputeri să lupte cu procrastinarea. Acest articol îl scriu din dorința de a răspunde la această întrebare și din dorința de a îi ajuta pe cei care se confruntă cu această provocare.

De unde vine procrastinarea?

S-a scris mult despre procrastinare. Foarte mulți oameni, și aici mă includ și pe mine, procrastinează. Mai mulți decât ne-am putea imagina! Pentru a reuși să procrastinăm din ce în ce mai puțin, cred că este foarte important să înțelegem de ce facem acest lucru. Și nu, nu este din cauză că ne este lene.

Există mai multe motive pentru care cineva procrastinează. Nu este obligatoriu ca toate motivele de mai jos să fie prezente în fiecare caz. Printre motivele care ne fac să amânăm realizarea unei sarcini până în ultimul moment se pot enumera: motivația scăzută, încrederea în sine scăzută, teama de eșec, dificultatea prea mare a sarcinii comparativ cu abilitățile noastre, lipsa de energie, probleme de concentrare, perfecționism și/sau abilitatea scăzută de planificare și organizare. Pe lângă aceste motive, avem două elemente importante care facilitează apariția procrastinării.

Cu toții avem nevoie să simțim că suntem competenți. A fi competenți ne ajută să ne creștem stima de sine, iar noi avem tendința de a alege sarcinile care ne fac să ne simțim astfel și, implicit, să evităm sarcinile care ne fac să ne simțim incompetenți. Atunci când punem semnul egal între performanță, abilitate și stimă de sine, vom fi puternic orientați spre succes și ne va fi foarte frică de orice eșec. Ne dorim succesul pentru că ne ajută să ne creștem stima de sine și ne este teamă de eșec pentru că el este relaționat cu scăderea stimei de sine. Suntem blocați în acest punct. Vrem să mergem înainte, dar ne este teamă.

Un alt aspect important care poate sta la baza procrastinării este alegerea între plăcerea de moment versus amânarea plăcerii de moment și începerea unei sarcini de care ne poate fi chiar teamă. De cele mai multe ori, alegerea plăcerii de moment și evitarea emoțiilor negative relaționate cu sarcina va domina. Vom alege să ieșim cu prietenii în loc să ne apucăm de învățat pentru admitere. Acest lucru se va întâmpla până în ultima clipă, când teama noastră de eșec va fi atât de puternică, încât până la urmă ne vom apuca de sarcină.

Ce putem face pentru a nu mai procrastina?

Performanța ≠ abilitate ≠ stimă de sine

Ne-ar ajuta să analizăm modul în care apreciem noi oamenii importanți din viața noastră. Ce ne face să îi considerăm frumoși și valoroși? Oare este performanța lor? Notele pe care o persoană le obține? Funcția pe care o ocupă? Sau este caracterul lor, faptul că îi ajută pe alții, faptul că sunt buni ascultători etc.?

Creșterea motivației pentru a îndeplini sarcina

Motivația scăzută poate veni din faptul că nu vedem sensul unei sarcini sau din cauza faptului că teama de eșec este mult mai mare decât plăcerea pe care o simțim făcând acea sarcină. Pentru a crește motivația de abordare a unei sarcini este foarte util să ne notăm ce anume ne place la acea sarcină și cum este realizarea acelei sarcini aliniată cu scopurile noastre pe termen lung. Putem privi sarcina ca pe o oportunitate de învățare sau ca pe un pas în realizarea scopului nostru în viață. De exemplu, am nevoie de diploma de licență pentru a reuși să devin medic și să ajut oamenii. Creșterea motivației poate fi realizată și prin descompunerea sarcinii în pași mici care ne ajută să simțim că sarcina este realizabilă.

Stabilește un deadline

℗PUBLICITATE



Dacă sarcina pe care o ai de realizat nu are un deadline, vei avea tendința de a o amâna la nesfârșit. Proiectele personale, cum ar fi realizarea un website de promovare pentru propria firmă, începerea unei afaceri, dezvoltarea unui training – toate acestea nu au un deadline real, pentru că noi decidem când ne vom apuca de ele. Stabilește-ți tu un deadline și comunică-l unei persoane apropiate care să poată monitoriza evoluția ta! 

Cere ajutor!

Când dificultatea sarcinii este mai mare comparativ cu abilitățile noastre, putem cere ajutor prietenilor, colegilor sau profesorilor. Nu este obligatoriu să avem noi competențele, important este să avem curajul de a apela la cei din jur.

Ai grijă de tine!

Pentru a avea energie este nevoie să avem o alimentație echilibrată, să dormim suficiente ore și să fim activi din punct de vedere fizic. Alimentația, hidratarea, activitatea fizică și somnul sunt importante pentru a avea un creier odihnit și pentru a ne putea concentra.

Dezvoltă-ți abilitatea de planificare și organizare

Învață să apreciezi mai bine durata unei sarcini și efortul pe care va fi nevoie să îl depui în realizarea acesteia. Stabilește-ți un număr de pași pe care trebuie să îi faci pentru a îndeplini sarcina și realizează un calendar pe zile cu pașii pe care îți propui să îi faci în fiecare și cu numărul de ore pe care vrei să îl dedici. Pentru a fi mai eficient, poți încerca să folosești metoda Pomodoro care sugerează lucrul în calupuri de 25 minute cu 5 minute pauză sau de 50 minute cu 10 minute pauză. Fii realist și ține-te de plan!

Alege un loc potrivit pentru lucru

Pentru a minimiza prezența distractorilor este indicat să închidem toate taburile care nu au legătură cu sarcina pe care o avem de făcut și să setăm telefonul pentru a nu fi deranjați. Dacă încercăm să evităm emoțiile negative, putem să ne creăm un mediu de lucru plăcut. Putem, de exemplu, alege o cafenea simpatică sau, dacă avem biroul acasă, ne putem înconjura de plante, ne putem face un ceai, putem pune o muzică bună și ne putem apuca de treabă! Sau dacă ne-am afla în Tokyo am putea alege să lucrăm în prima cafenea anti-procrastinare (Manuscript Writing Cafe), în care intri, îți scrii pe un bilețel obiectivele și pleci doar când ele au fost realizate. Iar dacă ai nevoie de monitorizarea atentă a progresului tău, acest lucru se rezolvă, pentru că el este inclus în serviciile oferite de cafenea.

Alexandra Iacob este psiholog clinician (practicant autonom) și lucrează în propriul cabinet de psihologie cu copii, adolescenți, tineri și familiile acestora. A absolvit masteratul în Psihologia Dezvoltării și Psihologie Clinică la Universitatea Heidelberg din Germania în 2014. Alexandra este pasionată de oameni și dezvoltarea lor, de neuroștiințe și de viață. Își iubește meseria și caută mereu experiențe care să o ajute să se dezvolte personal și profesional.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0