Citesc în această perioadă cea mai recentă carte semnată de Brené Brown, Curajul în sălbăticie. Cred că nici nu trebuie să vă mai spun cât de tare îi apreciez munca și cât de mult din viziunea și abordarea mea terapeutică se bazează pe cercetările ei. De la ea am integrat în practica mea perspectiva umană asupra vulnerabilității și imperfecțiunii; am îndrăznit să combin teoria cu exemplele personale, atunci când vorbesc în fața unui auditoriu; și, de ceva vreme, încerc să-mi cultiv creativitatea și deschiderea față de joacă și artă.
Din noua carte, pe care o recomand cu toată încrederea, aș vrea să evidențiez, acum, un aspect care cred că ne poate fi de mare ajutor în tot ceea ce înseamnă inteligență relațională – indiferent că ne referim la interacțiunile din viața privată sau la cele din contextul profesional ori educațional. Atunci când vine vorba despre certuri, ne este clar că acestea fac parte din viață și, practic, sunt imposibil de evitat sau de eliminat 100%. Deși majoritatea teoriilor de management al conflictelor descriu și încurajează conceptul de rezolvare a conflictelor, dr. Brown, însă, ne propune o variantă mai modernă și, probabil, mai utilă și umană, intitulată transformarea conflictelor.
Acasă, la școală, la muncă sau pe stradă, suntem nevoiți în mod continuu să navigăm psihologic și emoțional printr-o mulțime de probleme, provocări sau – simplu spus – conflicte. Iar acesta poate fi un punct extrem de sensibil pentru cei mai mulți oameni: Cum să faci față unui conflict, în așa fel încât să nu rănești și să nu te lași rănit? În condițiile în care – pentru a ajunge la concluzia că noi toți suntem mai buni la a cauza durere, decât la a tolera și gestiona durerea – nu e nevoie să fii psiholog sau specialist în științe sociale. Iar conflictul, toleranța la durere și disconfort sunt, mereu, parte din aceeași poveste.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Iată ce înseamnă transformarea conflictelor, atunci când vorbim despre inteligență relațională și manifestarea bazată pe curaj, compasiune, conectare:
• De acord că nu trebuie să fim de acord mereu (sau Agree to disagree) – deseori pentru a menține siguranța relațională noi, oamenii, avem tendința de-a ceda sau renunța, fără să fim cu inima împăcată. Strategie care pe moment devine colacul nostru de salvare, însă în mod sigur atrage după sine și un alai întreg de resentimente. Iar adesea, efectele asupra relației respective ajung să fie cu mult mai nocive decât o ceartă furtunoasă. Evitarea este sănătoasă uneori, dar atunci când vine vorba despre conexiunile importante nouă este indicat ca aceasta să apară cât mai rar. A fi de acord cu faptul că doi oameni nu trebuie să fie mereu de acord sau să aibă aceeași părere este mai mult decât logic pentru orice persoană care are un dram de dezvoltare personală și auto-cunoaștere (care și-a permis să iasă din etapa de simbioză, vorba psihanaliștilor); dar, de asemenea, este esențial să ne exprimăm curiozitatea și empatia și față de emoțiile din spatele părerilor diferite. Conexiunile cele mai importante dintre oameni sunt bazate pe emoții, și nu pe gânduri, iar recomandarea făcută de dr. Brown este aceea că nu trebuie să fim de acord cu părerea celuilalt, dar este înțelept să-i înțelegem perspectiva, să dăm dovadă de respect și să nu-i minimalizăm emoțiile.
℗PUBLICITATE
• Conversațiile dificile se poartă pe tărâmul vulnerabilității – dacă cineva nu se simte vulnerabil în timpul unui conflict, fie nu-i pasă de subiectul dezbătut, fie este sub influența unor analgezice, fie este într-o profundă negare, spune psihologul din mine. În timp ce autoarea cărții ne subliniază perspectiva lui Michelle Buck, de la Northwestern University, cu privire la valoarea și sensul intenției. Despre ce este conversația sau, mai bine spus, despre ce este, cu adevărat, această polemică? Deoarece intenția conține rațiunile și explicațiile din spatele acțiunilor noastre. Iar aici începe exercițiul de inteligență relațională, fiindcă avem nevoie de-a înțelege atât propria intenție (de ce mă port într-un anumit fel, de ce lupt), cât și de ce luptă celălalt. Care este miza pentru fiecare dintre noi? Descoperirea intenției nu înseamnă că mergem în aceeași direcție, dar ne poate ajuta să navigăm mindful pe tărâmurile conversațiilor dificile, păstrând în același timp conexiunea cu celălalt.
• Dacă vorbim despre X, nu este de niciun folos real să ne referim la toate literele din alfabet – probabil, fiecare dintre noi are în repertoriul personal povești despre conflicte în care s-a pornit de la topicul X și s-a ajuns la a dezgropa toate celelalte subiecte alfabetice din trecut și, uneori, din viitor. Strategie extrem de comună, dar și păcătoasă, când vine vorba despre transformarea dezacordurilor în oportunități de menținere a conexiunii. Este, de asemenea, clar că în prezent putem rezolva sau gestiona doar ceea ce se întâmplă aici și acum – nu și ceea ce a fost acolo și atunci sau ar putea să apară în viitor. Astfel, recomandat este să vedem momentul prezent și, eventual, să ne reamintim unde vrem să ajungem.
• Diferența subtilă dintre rezolvarea și transformarea conflictelor – prima perspectivă, aceea de rezolvare, deseori duce la convingeri de genul „unul pierde și celălalt câștigă“ sau „unul este mai bun decât altul“. În timp ce transformarea ne sugerează oportunitatea de-a crea ceva nou. Navigând empatic prin ținutul conflictului, putem să ieșim și din limitările propriei minți, putem ocoli lupta de putere și, acceptând diferențele, putem ajunge la ceva cu adevărat valoros. Pentru început, cel puțin, avem șansa de-a afla mai multe unul despre celălalt și de-a păstra siguranța emoțională a relației. Transformarea conflictului este despre înțelegerea mai profundă a celuilalt, premisă necesară în orice relație interumană.
• Să ascultăm cu inima, nu doar să construim cele mai solide contraargumente – unul dintre cei mai importanți pași în transformarea conflictelor pare să fie curajul de-a asculta cu intenția de-a învăța mai multe despre perspectiva celuilalt. Este exact ca în terapia IMAGO: atunci când celălalt îți vorbește și are o perspectivă diferită de a ta, ceea ce ai de adăugat este „Vreau să-mi spui mai multe“. Exact atunci când ne vine să oprim discuția, să o ducem într-o altă direcție sau să-l contrazicem pe partenerul de dialog, înțelept este să-i adresăm întrebări prin care să dobândim o și mai solidă înțelegere asupra adevărului care vine de la interlocutor. Știți, relația este locul în care se întâlnesc mereu două adevăruri la fel de reale. Ideea de bază este următoarea: „Ajută-mă să înțeleg de ce este chestiunea asta atât de importantă pentru tine“ sau „Ajută-mă să înțeleg de ce nu ești de acord cu o anumită idee“. După care închidem gura și ascultăm cu mintea și cu inima. Ascultăm cu intenția de-a înțelege, și nu de-a căuta distorsiunile din realitatea celuilalt. Regula de aur este aceeași: ascultă ca să înțelegi, în aceeași manieră în care ai vrea să fii înțeles.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
