Sărbătorile de iarnă sunt momente încărcate de magie și culoare. Să ne imaginăm cum ne-am dori să arate Sărbătorile petrecute alături de cei dragi sufletului nostru! Vorbim despre o perioadă emoționantă, în care pregătirile ne aduc bucurie și când cei mai mulți petrec mai mult timp decât în restul anului alături de membrii familiei. Și totuși, pentru unii dintre noi, Sărbătorile de iarnă nu înseamnă neapărat conexiune, apropiere și afecțiune, ci mai degrabă acutizarea sentimentului de singurătate, mai ales pentru oamenii în vârstă.
Se pare că, în fiecare dintre noi, se manifestă o nevoie universală de a ne depăși frontierele ființei, de a ne anula sentimentul de singurătate, conectându-ne cu alte ființe umane. Nevoia de celălalt apare în contextul în care avem nevoie de cineva alături, care să ne ajute să ne simțim conectați, atașați și parte a unui grup. În plus, știm deja că reglarea emoțională are loc doar în relație cu un alt om.
Ei bine, statisticile arată că în România trăiesc peste 3,6 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani (conform raportului stării de sănătate a populației din România, elaborat de Institutul Național de Statistică în 2021). Aceste cifre ne dezvăluie existența unei categorii vulnerabile a populației, precum și nevoile speciale cu care se confruntă, cum ar fi contracararea sentimentului de singurătate.
Diferența dintre singurătate și izolare socială
O concepție greșită, dar adesea vehiculată, este că singurătatea înseamnă același lucru cu izolarea socială. Cu toate acestea, izolarea socială se referă la o situație externă, în care o persoană se confruntă cu lipsa contactelor sociale din apropiere. Cercetătorii clasifică singurătatea ca o experiență subiectivă, care rezultă din așteptările neîmplinite ale unei persoane cu privire la cantitatea și calitatea relațiilor sale. Astfel, o persoană se poate simți singură chiar și atunci când este înconjurată de oameni.
Majoritatea oamenilor experimentează singurătatea din când în când, iar singurătatea nu este dăunătoare atunci când apare ocazional, pentru că în astfel de situații ne oferă timp și spațiu pentru reflecție. Însă singurătatea persistentă și cronică poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei, a tulburărilor cognitive și a bolii Alzheimer.
Un nou cadru pentru înțelegerea singurătății adulților în vârstă
O cercetare recentă, publicată în Perspectives on Psychological Science, a încercat să descopere o soluție pentru eliminarea singurătății la vârste înaintate. Astfel, cercetătorii de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN) de la King’s College din Londra au creat un cadru inovator, intitulat Cadrul Așteptărilor Relațiilor Sociale (Social Relationship Expectations Framework), pentru a explica mecanismele din spatele singurătății la adulții în vârstă. Totodată, intenția cercetătorilor a fost inclusiv de a descoperi potențiale intervenții în cazul vârstnicilor care suferă de singurătate.
Cercetarea a reușit să identifice ce așteaptă adulții în vârstă de la relațiile lor sociale. Aceste așteptări sintetizează perfect modul în care singurătatea este definită în mod obișnuit: ca decalajul dintre relațiile sociale așteptate și cele reale.
Pentru a crea cadrul, autorii s-au bazat pe un volum mare de cercetări anterioare, inclusiv cercetări calitative din țări cu venituri mici și medii și teorii psihologice marcante cu privire la creșterea duratei de viață.
Cadrul a identificat patru așteptări universale și două specifice vârstei, care ar putea ajuta la descoperirea unor potențiale intervenții:
℗PUBLICITATE
- Proximitate: se referă la disponibilitatea contactelor sociale;
- Sprijin: se referă la existența unei rețele de suport (a ne simți îngrijiți și a ne putea baza pe ceilalți);
- Intimitate: se referă la conexiunea autentică (a ne simți conectați, înțeleși și ascultați);
- Recreere: se referă la împărtășirea intereselor și experiențelor plăcute;
- Generativitate: se referă la existența oportunităților de a contribui în mod semnificativ în comunitate;
- Respect: se referă la apreciere și incluziune activă.
Perspective: posibil antidot pentru singurătatea vârstnicilor
Privind în perspectivă, cadrul SRE poate contribui la clarificarea mecanismelor din spatele singurătății persoanelor în vârstă, ajutând specialiștii să creeze intervenții personalizate, pentru a ajuta vârstnicii să-și îndeplinească așteptările și pentru a se simți mai puțin singuri. Este important de subliniat subiectivitatea acestor așteptări ce diferă în funcție de cultură, contexte și durată de viață.
Un punct principal al cadrului SRE este necesitatea ca persoanele în vârstă să aibă oportunități de a contribui în mod semnificativ pe plan social și de a-și îndeplini așteptările pe care le au de la relațiile interumane. Cercetătorii acestui cadru sugerează ca studiile viitoare să se concentreze pe abordări participative, bazate pe înțelepciunea persoanelor în vârstă, ce ar putea fi valorizată în acțiuni de voluntariat.
Sugestii de îmbunătățire a stării de spirit
Atunci când trecem prin perioade de singurătate, este recomandat să ne orientăm atenția și energia pe aspecte ale vieții și personalității noastre care ne fac să trăim o stare de plăcere autentică. Experiența ne spune că percepția sentimentului de singurătate este doar o situație temporară din viața noastră, mereu existând și secvențe de conexiune și bucuria de a fi împreună cu cei dragi.
Vă invit ca, între timp, să privim partea plină a paharului și, în momentele de singurătate, să ne oferim răgazul necesar de a fi cu noi înșine, pentru a ne înțelege mai bine, pentru a afla cine suntem cu adevărat în esența noastră umană și pentru a ne regăsi identitatea.
O privire atentă în jur ne poate oferi oportunitatea de a găsi oameni care probabil se simt la fel de singuri și ne poate oferi ocazia de a ne conecta într-un mod neașteptat chiar de Sărbători. Prin urmare, ce-ar fi să deschidem larg ochii în jur pentru a lumina ceea ce rămâne în umbră!?
De regulă, așteptările prea înalte sau prea mici, pretențiile exagerate și lipsa de disponibilitate emoțională sau deschidere împiedică oamenii să se conecteze unii cu ceilalți, să-și deschidă sufletul și să permită și celorlalți să le descopere personalitatea, calitățile și părțile frumoase. Acceptând experiența de a fi singuri, putem fi inspirați să găsim propriile recompense care pot duce la o viață plină, mai bogată.
În final, vă facem și o sugestie de lectură: Cum să fii singur, de Sara Maitland, o carte ce oferă experimente și strategii pentru a anihila teama de singurătate, ajutându-ne să o practicăm fără anxietate și încurajându-ne să vedem beneficiile de a petrece timp cu noi înșine.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
