Demetria Gene Guynes, cunoscută sub numele de scenă Demi Moore, este actriță, compozitoare, regizoare și model. În vârstă de 57 de ani, artista a avut un parcurs profesional atipic, deoarece la doar 16 ani a renunțat la studiile liceale pentru a-și construi o carieră în actorie, făcându-și debutul patru ani mai târziu și în revista pentru bărbați Oui. Se afirmă în seriale TV („General Hospital“), dar și în filmul „Este vina lui Rio“, iar în anul 1986 devine o vedetă consacrată la Hollywood, prin rolul pe care-l joacă în „About Last Night“; în anii ’90, o aduce în prim-plan lungmetrajul „Charlie’s Angels: Full Throttle“.
Problemele cu substanțele interzise au fost parte din viața lui Demi, lucru care i-a afectat parcursul profesional. În plan afectiv, alături de actorul Bruce Willis are trei fiice (Rumer, Scout și Tallulah), iar dintre cele trei căsnicii pe care le-a avut (alături de muzicianul Freddy Moore, actorul Bruce Willis și actorul Ashton Kutcher), aceasta din urmă a fost cea mai urmărită de public – motivul principal fiind, cel mai probabil, diferența de vârstă (de 15 ani) dintre soți. Ultimul mariaj al lui Demi a durat opt ani și este radiografiat în autobiografia pe care Demi Moore tocmai și-a lansat-o, sub titlul Inside Out: A Memoire.
În acest fel, actrița își deschide sufletul în fața cititorilor și dezvăluie faptul că, în timpul relației cu Kutcher, a suferit un avort spontan, deși sarcina era destul de avansată (6 luni). Cei doi deja se hotărâseră asupra numelui pe care avea să-l poarte bebelușul ce urma să apară în viața lor (Chaplin Ray). O altă parte nefardată a vieții acesteia o reprezintă, așa cum aminteam anterior, dependența de alcool și droguri, dar și impactul pe care acestea le-au avut asupra familiei, respectiv, apropiaților actriței.
Pierderea copilului încă nenăscut a lăsat răni adânci în sufletul lui Moore și, în ciuda tratamentelor de fertilizare in vitro pe care ea le-a urmat, toate eforturile au fost zadarnice. Prin complementaritate, actrița confirmă că a fost la un pas de a se întoarce la un iminent abuz de alcool și stupefiante, deși anterior depășise astfel de probleme.
Nici cu fiicele sale, Scout și Tallulah, Demi nu a avut o relație apropiată, artista fiind mai atașată de Rumer – alături de care se afla la una dintre petrecerile la care a consumat droguri, ajungând în final să sufere convulsii.
Prezentarea vieții fără filtre scoate la suprafață umanitatea și vulnerabilitatea pe care persoanele publice nu sunt mereu dispuse s-o arate.
℗PUBLICITATE
Potrivit New York Times, ideea de a-și scrie memoriile s-a prefigurat într-una dintre cele mai puțin favorabile momente ale vieții lui Demi Moore, deși cartea a fost discutată încă de acum zece ani cu HarperCollins Publishers. Așadar, în urmă cu doi ani de zile, printr-o colaborare cu echipa scriitoarei americane Ariel Levy, manuscrisul a început să capete formă.
Din păcate, la nivel global, afecțiunile psihice și problemele legate de alcool și stupefiante sunt cele care ocupă un loc fruntaș. Iar numărul celor afectați este în continuă creștere, dat fiind faptul că nu există o identificare exactă a acestora – din cauză că oamenii, de frica stigmatizării, preferă să nu ceară ajutor, ca să nu fie supravegheați ulterior. De aceea, nici nu pot fi îndrumați spre vindecare. Iată motivul pentru care deschiderea persoanelor publice în această privință poate schimba vieți și poate da curaj prin puterea exemplului.
Trebuie menționat că necazurile nu ocolesc pe nimeni – fie că vorbim de vedete, fie de oameni de rând. De aceea, este imperios necesar ca problemele să fie disecate și împărtășite încă de la apariție, pentru a nu ajunge să distrugă, întru totul, existența cuiva. Teama de a nu fi arătați cu degetul, de a nu fi puși la colț de alți semeni ar trebui să nu existe, dat fiind faptul că vremurile pe care le traversăm nu oferă prea multe variante fezabile de a nu ajunge victime ale propriilor existențe. Ne copleșesc responsabilitățile zilnice interminabile pe care trebuie să le bifăm, fără să uităm de rolurile pe care trebuie să le jucăm pe scena vieții – de dragul celor din jur, dar și pentru că așa se cuvine, așa dictează societatea.
View this post on Instagram
Ubicuitatea și perfecțiunea sunt aspecte corelate secolului XXI, deoarece totul se întâmplă cu viteza luminii. Însă realitatea ne arată că a mima pozitivitatea și reușita, fără a fi în acord cu propria ființă, nu face altceva decât să adâncească nemulțumirile – care, adunate, prin somatizare, pot provoca boli, ducând chiar și la deces. Ieșirea la rampă a persoanelor publice este, prin urmare, de apreciat, iar lecția pe care fiecare dintre noi trebuie să o învețe este să-și trăiască viața așa cum dorește și cum și-o imaginează pentru binele propriu.
Desigur, dacă ajungem la concluzia că problemele depășesc capacitatea proprie de a le procesa și de a le depăși, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că putem apela oricând la cineva apropiat sau la un specialist, care – prin blândețe, conectare și compasiune – să ne ajute să traversăm momentele mai puțin ușoare ale vieții.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
