Într-o lume în care accesul la informație este rapid și nelimitat, atenția a devenit o resursă prețioasă și totodată vulnerabilă. Tehnologiile digitale, rețelele de socializare și aplicațiile online ne-au modificat profund modul în care ne concentrăm, procesăm informațiile și interacționăm cu lumea din jur.
Factorii de risc sunt reprezentați de informațiile fragmentate (utilizarea multitasking-ului digital, care reduce capacitatea creierului de a se concentra profund); hipervigilența digitală (verificarea constantă a notificărilor, care induce stres și afectează atenția selectivă) și scăderea motivației pentru sarcinile complexe (recompensele rapide din mediul online creează o dependență de stimuli externi).
Atenția în mediul digital: posibile implicații și consecințe în planul sănătății mintale
Când vorbim despre atenție, avem în vedere capacitatea de a selecta și de a procesa informațiile relevante dintr-un mediu încărcat de stimuli. Din punct de vedere psihologic, atenția poate fi:
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
- susținută (capacitatea de a rămâne concentrat pe o sarcină pe termen lung);
- selectivă (abilitatea de a filtra informațiile relevante);
- alternativă (flexibilitatea de a comuta atenția între sarcini diferite);
- divizată (împărțirea atenției între mai multe activități).
Toate aceste elemente caracteristice atenției pot fi afectate sau suprasolicitate în noul context al mediului tehnologic și digital. Cercetările recente sugerează că expunerea excesivă la conținuturi rapide și variate (de exemplu, TikTok, Instagram) scade capacitatea de concentrare pe sarcini complexe.
Notificările constante și recompensele imediate oferite de platformele digitale întăresc un model de răspuns impulsiv. Un studiu publicat în JAMA Pediatrics1 a arătat că adolescenții care folosesc frecvent rețelele de socializare prezintă un risc cu 53% mai mare de a dezvolta simptome specifice tulburării cu deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).
Pe de altă parte, suprasaturarea informațională și comparațiile constante pe care le alimentează rețelele de socializare pot contribui la anxietate și depresie, afectând atenția și funcțiile cognitive.
Persoanele care suferă de depresie pot avea dificultăți semnificative în menținerea atenției asupra sarcinilor zilnice, iar aceasta este adesea asociată cu un simptom denumit „lentoare psihomotorie“. Utilizarea excesivă a rețelelor de socializare și a tehnologiilor online poate amplifica simptomele depresiei prin următoarele mecanisme:
- senzația de inadecvare și comparație socială: rețelele de socializare sunt adesea un loc în care utilizatorii se compară cu alții. Studiile au demonstrat că expunerea constantă la imaginile „perfecte“ ale altora poate provoca sentimente de inferioritate, care conduc la scăderea stimei de sine și la diminuarea atenției.
- suprasolicitarea atenției: notificările constante și solicitările de a interacționa cu conținutul online creează un flux continuu de informații, care poate împiedica capacitatea individului de a se concentra asupra sarcinilor importante din viața reală.
Un studiu realizat de Primack și colab.2, publicat în American Journal of Preventive Medicine, a arătat că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare este corelată cu un risc mai mare de a dezvolta simptome depresive, în special în rândul tinerilor. Cercetătorii sugerează că această legătură poate fi explicată prin faptul că timpul excesiv petrecut online poate duce la izolare socială, scăderea satisfacției și a atenției asupra activităților sau a interacțiunilor fizice.
În tulburările anxioase, atenția este adesea ținută „captivă“ de gânduri îngrijorătoare, iar individul devine mai sensibil la semnalele de alarmă din mediul înconjurător. Rețelele de socializare și tehnologia pot exacerba simptomele anxioase prin următoarele mecanisme:
℗PUBLICITATE
- Creșterea hipervigilenței: notificările constante sau fluxurile de știri online creează un flux continuu de stimuli care sunt percepuți ca potențiale amenințări. Aceasta poate duce la o stare constantă de anxietate și la dificultăți în concentrarea pe activități esențiale.
- Răspunsuri de tip „luptă sau fugi“: rețelele de socializare pot amplifica simptomele de anxietate prin stimularea unui răspuns rapid la orice schimbare a fluxului de informații. (De exemplu, un simplu comentariu negativ poate declanșa o reacție de anxietate disproporționată).
Un studiu realizat de Rosen și colab.3 a arătat că utilizarea rețelelor de socializare este direct corelată cu creșterea nivelului de anxietate socială, în special în rândul adolescenților. Conform cercetării, participanții care au petrecut mai mult timp pe Facebook au raportat mai multe simptome de anxietate și o capacitate mai scăzută de a se concentra pe activitățile de zi cu zi.
În tulburarea obsesiv-compulsivă, atenția persoanelor este adesea direcționată spre evitarea anxietății cauzate de gânduri sau ritualuri, iar acest proces le limitează disponibilitatea de a face față sarcinilor cotidiene. Tehnologiile moderne și rețelele de socializare pot agrava simptomele obsesiv-compulsionale prin:
- crearea unui mediu de „stimuli compulsivi“. Fiecare notificare poate alimenta gândurile obsesive și comportamentele compulsive.
- repetiția și verificarea excesivă. În tulburarea obsesiv-compulsivă, comportamentele repetate de verificare sau de organizare sunt comune. Utilizarea tehnologiei poate amplifica aceste comportamente, de exemplu, verificarea constantă a e-mailurilor, a postărilor de pe rețele de socializare sau a comentariilor, alimentând obsesia.
Cercetările efectuate de Kuelz și colab.4 au arătat că persoanele au tendința de a utiliza tehnologia într-un mod repetitiv și compulsiv. În plus, aceste comportamente pot interfera cu funcționarea normală a atenției și cu sarcinile de zi cu zi. Un individ cu tulburare obsesiv-compulsivă poate petrece mult timp pe rețelele de socializare, verificând și regândind fiecare postare sau comentariu, de teama de a nu fi perceput greșit sau de a face o greșeală. Acest comportament poate duce la o stare de „blocaj“ cognitiv, unde atenția este complet capturată de verificările compulsive.
Cum (ne) putem îmbunătăți atenția în era digitală
Vorbim, în primul rând, de limitarea expunerii la tehnologie. Putem face acest lucru prin utilizarea tehnicii Pomodoro (25 de minute de concentrare, cinci minute de pauză), dezactivarea notificărilor inutile sau evitarea utilizării telefonului cu 30-60 de minute înainte de culcare.
Un alt mijloc constă în efectuarea de exerciții pentru îmbunătățirea atenției. Putem apela la mindfulness și meditație (studii arată că meditația zilnică crește capacitatea de atenție susținută), cititul în format fizic (ajută la antrenarea atenției susținute și la reducerea dependenței de ecrane), jocurile cognitive (care pot ajuta la îmbunătățirea funcțiilor atenționale) etc.
De asemenea, angajarea în activități fizice regulate contribuie la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și a atenției, iar stimularea interacțiunilor sociale directe poate îmbunătăți abilitățile de comunicare și atenția.
Concluzii
Tehnologia a revoluționat accesul la informație, dar a introdus și provocări cognitive semnificative. Tehnologia, în special rețelele de socializare, poate amplifica simptomele acestor tulburări mintale prin stimularea unei atenții hipervigilente sau compulsive. Pentru a contracara aceste efecte, este esențial să dezvoltăm strategii de gestionare a tehnologiei, să fim conștienți de riscurile aduse de utilizarea excesivă a rețelelor de socializare și să implementăm intervenții care să ajute la restabilirea unui echilibru sănătos între viața digitală și cea reală.
Referințe bibliografice
- JAMA Pediatrics (2018). Association of digital media use with subsequent symptoms of Attention-deficit/Hyperactivity disorder among adolescents;
- Primack, B. A. et al. (2017). Social media use and perceived social isolation among young adults in the U.S. American Journal of Preventive Medicine, 53(1), 1-8;
- Rosen, L. D., Carrier, L. M., Cheever, N. A. (2013). Facebook and texting made me do it: Media-induced task-switching while studying. Computers in Human Behavior, 29(3), 948-958.
- Kuelz, A. K., Hohagen, F., Voderholzer, U. (2004). Neuropsychological performance in obsessive-compulsive disorder: A critical review. Biological Psychology, 65(3), 185-236;
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
