skip to Main Content

Unul dintre cuvintele cu care ne-am familiarizat destul de mult în ultima vreme este traumă. Profesioniștii cu competență în psihologie și psihoterapie, educatorii și profesorii, consilierii și, uneori, chiar părinții utilizează noțiunea de traumă atunci când fac referire la trecut, prezent și viitor. Dar cât de conștient și de corect utilizăm acest termen de traumă? Sau ce înțeleg, mai exact, specialiștii din domeniu, atunci când vorbesc despre trauma psihologică? Când o experiență negativă este traumă și când nu este traumă? La astfel de întrebări vă invităm să căutăm răspuns prin intermediul acestui articol.

Trauma și urmele pe care le lasă în sufletul nostru

Este greu de vorbit despre traumă, fără să facem referire la medicul canadian (cu origini ungurești) dr. Gabor Maté, care la mijloc de octombrie va susține o conferință de două zile la București. Potrivit lui dr. Maté: trauma nu este ceea ce ni s-a întâmplat, ci ceea ce s-a întâmplat în interiorul nostru, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în exterior. Cu alte cuvinte, trauma este o rană interioară, ce a determinat o ruptură la nivelul sinelui nostru psihologic, ca urmare a unei experiențe dureroase.

Renumitul medic și autor ne spune să privim trauma drept efectul pe care o experiență îl lasă asupra relației cu noi înșine și a conexiunii cu cei din jur. Trauma nu este evenimentul în sine. Această rană psihologică este localizată în sistemul nostru nervos, în mintea și în corpul nostru, dăinuind mult timp după ce s-a încheiat experiența aversivă.

Atunci când aceste răni psihologice nu se vindecă, există două direcții: rana fie rămâne deschisă, fie ajunge să fie acoperită de o scoarță groasă (asemănătoare celei pe care o creează corpul nostru fizic după o căzătură). Scoarță care ne ferește de alte răni, datorită funcțiilor sale protectoare, dar care, din cauza inflexibilității sale, ne și amorțește și ne împiedică să simțim iubirea, grija și prezența empatică a celor din jur. Indiferent că rana rămâne deschisă sau este cicatrizată, trauma este o formă de comprimare psihică și fizică. Aceasta ne restricționează resursele, capacitățile și distorsionează imaginea noastră despre cine suntem și lumea în care trăim. Până ajungem să facem ceva cu trauma, aceasta ne condamnă să trăim în trecut, privându-ne de deplinătatea și frumusețile momentului prezent.

Traume cu „t“ și Traume cu „T“

După cum afirmă și dr. Peter Levine, autorul bestsellerului Într-o voce nerostită, trauma este, probabil, cea mai evitată, ignorată, negată și neînțeleasă cauză a suferinței umane. Potrivit lui dr. Levine, cel care a avut un impact semnificativ asupra viziunii lui Gabor Maté, trauma este un răspuns automat care determină o schimbare la nivelul adaptărilor din corp și minte, ca răspuns a unor situații negative de viață, trăite în copilărie sau la vârsta adultă.

Gabor Maté, la fel ca mulți alți experți din domeniu, este de părere că trauma poate fi de cel puțin două feluri: trauma cu „t“ și Trauma cu „T“. Traumele care sunt prezentate cu literă mică sunt adesea numite și traume universale și descriu fenomene sociale, foarte des întâlnite: bullyingul, criticile parentale recurente, lipsa conectării emoționale în relația adult-copil. În timp ce traumele prezentate cu majusculă se referă la efectele cauzate de atrocități majore – abuz sexual, viol, accidente grave, abuz fizic repetat, dezvoltarea într-un mediu familial disfuncțional. Situații care se pot cristaliza într-o serie de simptomatologii care ajung să ne afecteze calitatea vieții și relaționarea cu cei din jur.

℗PUBLICITATE



Chiar dacă se face distincția între cele două tipuri de traumă, este bine să ne amintim că în viața reală granițele sunt fluide și greu de delimitat. Drept urmare, trauma este traumă (indiferent că este cu „t“ sau „T“) și implică multă suferință, deoarece, așa cum afirmă și dr. Bessel van der Kolk – trauma este atunci când nu suntem văzuți și nici cunoscuți. Ambele forme de traumă induc fracturi la nivelul sinelui și la nivelul dinamicilor relaționale pe care le avem cu cei din jur. Iar aceste fracturi reprezintă esența traumei. Pentru că orice traumă duce la o pierdere, indiferent că observăm pierderea conexiunii cu sine, cu familia sau cu lumea din care cu toții facem parte.

Când este doar greu, fără să fie și traumatizant

În cea mai recentă carte a sa, Mitul normalității, care este disponibilă la precomandă și pe Pagina de Psihologie, reputatul dr. Gabor Maté ne ajută să recunoaștem și ce nu este traumă. Se pare că următoarele aspecte ne ajută să realizăm că ceea ce am trăit nu a avut efect de traumă: 

  • Nu ne limitează, constrânge și nici nu ne reduce capacitatea de a gândi, simți și de a avea încredere în noi înșine. 
  • Nu ne împiedică să simțim durerea, tristețea sau frica și nici nu simțim nevoia de a evada în muncă sau alte comportamente compulsive ori de autostimulare. 
  • Nu depunem eforturi supraomenești pentru a fi acceptați și a ne justifica existența. 
  • Nu ne afectează capacitatea de a fi recunoscători pentru minunățiile și frumusețile vieții. 

După cum reiese din literatura de specialitate, indiferent că facem referire la textele semnate de Gabor Maté, Bessel van der Kolk sau Peter Levine, trauma ne separă de corpul nostru, de intuiția noastră, ne limitează capacitatea de a fi flexibili, ne îngroapă în rușine, ne înnegrește percepția asupra lumii, ne răpește prezentul și deteriorează legăturile interpersonale.

Despre cum afectează trauma relația părinte-copil, despre cum putem reechilibra balanța în relația cu copiii din jurul nostru, dar și despre miturile normalului într-o lume profund traumatizată, ne va vorbi dr. Maté, pe 16 și 17 octombrie, la conferința organizată de ISTT. Un eveniment așteptat cu mult drag de o țară întreagă și la care putem participa din orice capăt al lumii, deoarece conferința este accesibilă și online.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0