Emoțiile joacă un rol foarte important în relația noastră de cuplu. Ele ne ajută să avem încredere în celălalt, să simțim că avem o conexiune și totodată dictează modul în care ne vom raporta la relație. Atunci când simțim că emoțiile noastre sunt înțelese și validate, ajungem să avem o relație cu partenerul de cuplu mai apropiată. Dar oare ce trebuie să aibă partenerul nostru pentru a ne simți înțeleși? Fiecare dintre noi percepem diferit realitatea, însă ne place să ne apropiem de cei care simțim că văd realitatea, aproape așa cum o vedem noi. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere nevoia noastră de predictibilitate. Putem anticipa mai bine stările interioare și comportamentul unei persoane care funcționează similar cu noi înșine.
Este nevoie ca partenerul nostru să simtă cum simțim noi sau este suficient să credem că simte așa cum simțim noi? Laura Sels, Yan Ruan, Peter Kuppens, Eva Ceulemans și Harry Reis, de la Katholieke Universiteit Leuven, University of Zurich și University of Rochester, au publicat în 2019 un studiu în jurnalul Social Psychological and Personality Science în care și-au propus să răspundă la această întrebare.
Având în vedere că emoțiile sunt dinamice, variază în timp și depind de un anumit context, autorii și-au propus să nu utilizeze chestionare pentru a le studia, ci să folosească metoda de eșantionare a experienței. Cercetarea este compusă din două studii, care au ca scop examinarea asocierii dintre similaritatea emoțională reală și percepută cu receptivitatea celuilalt și cu iubirea pe care o simțim pentru partener.
În primul studiu au participat 94 de cupluri heterosexuale, cu vârsta cuprinsă între 18 și 53 de ani, care erau de cel puțin două luni într-o relație (95% locuiau împreună). Participanții au primit un smartphone care le trimitea 6 notificări în fiecare după-masa, în timpul săptămânii, și 14 notificări în timpul zilelor de weekend. Timp de o săptămână, cei doi parteneri primeau notificări în același timp. Atunci când primeau notificările, erau întrebați cum se simt ei înșiși în acel moment și cum cred că se simte partenerul de cuplu. Pe lângă aceasta, erau rugați să răspundă la întrebarea În ce măsură te simți înțeles și apreciat de partenerul de cuplu?
℗PUBLICITATE
Cu cât partenerii erau mai similari din punct de vedere emoțional, la un moment dat, cu atât simțeau mai mult că celălalt este receptiv și înțelegător. Pe lângă aceasta, cu cât femeile au simțit că similaritatea dintre emoțiile simțite de ele și de partener este mai mare, cu atât au considerat mai mult că partenerul este receptiv. Acest efect nu a fost prezent în cazul bărbaților. Atunci când percepția similarității emoționale a fost introdusă ca mediator în analiză, lucrurile s-au schimbat. Practic, autorii au constatat că efectul pozitiv al similarității emoționale reale depinde de percepția acestei similarități. Dacă există o similaritate emoțională reală, dar noi nu credem că celălalt simte aproape la fel ca noi, nu vom considera că ne înțelege și că este receptiv.
În cel de-al doilea studiu, autorii au examinat efectul similarității emoționale reale și percepute asupra iubirii pe care o simțim față de partener. Oare îl iubim mai mult pe celălalt, dacă credem că simte așa cum simțim noi? La studiu au participat 50 de cupluri heterosexuale, cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, care erau într-o relație de cel puțin 2 luni. Timp de o săptămână, partenerii primeau 10 notificări pe zi. Participanții erau întrebați cum se simt ei înșiși, cum cred că se simte partenerul și cât de mult îl iubesc în acel moment.
Rezultatele indică faptul că persoanele care sunt mai similare emoțional, simt mai multă iubire față de partener la un moment dat. Atunci când percepția similarității emoționale a fost introdusă ca mediator, pentru a vedea dacă efectul similarității emoționale reale asupra iubirii poate fi explicat de percepția acestei similarități, autorii au constatat faptul că similaritatea emoțională reală, influențează gradul de iubire pe care îl simțim față de cineva, doar dacă noi percepem această similaritate.
Am ales să prezint acest studiu pentru că încearcă să surprindă dinamica emoțională în cuplu. Atunci când oamenilor li se cere să spună cum se simt acum, ei pot face lucrul acesta mult mai bine, comparativ cu momentul în care li se cere să raporteze acest lucru retrospectiv. Trimițând notificări în același timp celor doi parteneri, se poate vedea cum s-au simțit fiecare dintre ei în acel moment și dincolo de aceasta, avem raportarea propriilor emoții care poate fi comparată cu raportarea partenerului, privind emoțiile noastre. Oamenii sunt foarte diverși, însă, există o legătură strânsă între cât de similari credem că suntem și cât de apropiați ne simțim de cineva. Studiul acesta, subliniază faptul că nu este suficient să fim similari, la fel cum nu este suficient nici să credem că suntem similari. Simțim că suntem înțeleși, că celălalt este receptiv la nevoile noastre și ajungem să iubim mai mult, atunci când simțim și când credem că simțim similar.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
