Pentru că #StămAcasă, ne reconfigurăm dinamica vieții și – pe lângă activitățile legate de job, precum și de cele casnice – redescoperim frumusețea căminului nostru, căldura acestuia alături de cei dragi nouă, și, în același timp, avem posibilitatea de a restaura legăturile familiale. Iar pentru că suntem în „cantonament“ de binging, orice noutate cinematografică ar putea fi „îmbrățișată“ cu mult interes.
Spre exemplu, gigantul Netflix (compania americană, fondată în 1997 de către Marc Randolph și Reed Hastings, care a ajuns cunoscută publicului larg prin colecția impresionantă de documentare, seriale, emisiuni și filme artistice pe care le difuzează, în regim de exclusivitate, către cei care și-au făcut abonament), urmează să lanseze, începând cu data de 23 martie, un serial cu 8 episoade (a câte 45 de minute fiecare), în limba germană, intitulat „Freud“.
Serialul relatează experiențele tânărului Sigmund Freud, dinainte ca acesta să fi fost supranumit „părintele psihanalizei“. Regia e semnată de austriacul Marvin Kren, acesta făcând parte și din echipa de scenariști ai serialului, împreună cu Stefan Brunner și Benjamin Hessler.
Acțiunea se petrece în Viena secolului al XIX-lea, având în rolul principal o versiune mai tânără a lui Freud decât cea cunoscută publicului larg (pusă în scenă de actorul Robert Finster), care – alături de veteranul de război Alfred Kiss (interpretat de Georg Friedrich) și de un așa-zis medium pe nume Fleur Salomé (interpretată de Ella Rumpf) – vânează un criminal în serie. Intriga serialului are în fundal dualitatea orașului care, pe de-o parte, arată fațeta flamboaiantă a aristocrației, iar pe de altă parte, latura contrastantă și obscură a societății, presărată cu crime misterioase și jocuri ale puterii din acele vremuri.
℗PUBLICITATE
Interesant va fi felul în care îl vom percepe pe Sigmund Freud drept un personaj activ, direct implicat în peisajul austriac istoric, asincronic și incapabil să înțeleagă aplicabilitatea teoriilor sale – până în momentul în care conspirațiile criminale îl impulsionează pe Freud să „sape“ în cele mai neștiute cotloane ale inconștientului uman. Și asta, pentru că majoritatea dintre noi, atunci când ne gândim la Freud, automat ne amintim informațiile de bază despre el, respectiv faptul că este cel care a pus bazele școlii de psihanaliză (ca teorie generală a inconștientului), cunoscut de public mai mult în zona academică, dar și în cea terapeutică, și mai puțin drept un personaj activ, implicat direct în viața socială.
Fiind dintotdeauna pasionat de studierea sistemului nervos central, Freud a absolvit Facultatea de Medicină din Viena. Ulterior, sub îndrumarea renumitului medic Jean-Martin Charcot, ajunge la Paris, cu scopul de a studia psihopatologia. Însă odată reîntors în Austria, munca sa de pionierat în aplicarea teoriilor privind inconștientul nu au fost prea ușor „digerate“ de către colegii săi de breaslă vienezi. (Da, azi pare neverosimilă reticența lor, dacă ne gândim că psihanaliza a ajuns, în zilele noastre, foarte familiară multora.) Totodată, Freud a fost cel care – prin prisma comportamentului sexual al unui pacient – „traducea“ psihologic feluritele dorințe și instincte umane (care, la rândul lor, declanșau atitudini manifeste sau reprimate).
Desigur, contribuția sa științifică la evoluția psihologiei este incomensurabilă și ar trebui alocat un spațiu generos pentru a trasa măcar câteva dintre concluziile teoriilor sale. Însă, cu ocazia serialului difuzat de Netflix, dacă acesta ne suscită interesul, poate că ne vom îndrepta atenția și spre lucrările publicate de Freud de-a lungul vremii.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
