Pentru ca noul an școlar să fie unul cu sens și coerență, în viața noastră și a copiilor, este important (ca în calitate de părinți, îngrijitori, educatori, psihologi sau consilieri) să ne reamintim că relația dintre noi și copii merită să fie prioritatea numărul unu. Apoi, să recunoaștem că un comportament indezirabil („urât“) al copilului se schimbă doar dacă înainte ne schimbăm noi, alegând să facem, în mod conștient, ceva diferit.
Dacă nu ținem cont de importanța legăturii emoționale și nici nu înțelegem structura schimbării, nu facem altceva decât să trăim într-o stare de inconștiență. Iar atunci când noi, adulții, trăim în inconștient uităm că:
℗PUBLICITATE
- Dacă recompensăm mereu succesul copilului și-l certăm pentru eșecuri, acesta învață să se teamă de tot ce înseamnă învățare, aventură și viață.
- Dacă ne supărăm pe copii când spun adevărul, aceștia vor învăța să ne mintă, pentru a ne proteja sentimentele.
- Dacă respingem emoțiile și senzațiile pe care le simt, îi învățăm să se implice în comportamente negative (bullying, violență, dispreț, victimizare etc).
- Dacă-i presăm să exceleze și să fie identici cu „copilul perfect“ din imaginația noastră, îi învățăm să se respingă pe sine și să-și piardă vitalitatea.
- Dacă le alinăm dorul față de noi cu jucării, bani sau obiecte scumpe, îi învățăm să fie lacomi, să minimalizeze importanța relațiilor și să-și găsească refugiul în bunurile materiale.
- Dacă-i forțăm să fie „altcineva“ decât cine sunt, îi învățăm să nu se respecte pe sine și să nu respecte nici lumea din care fac parte.
- Dacă-i amuțim atunci când nu sunt de acord cu noi, îi învățăm cum să devină tirani și autoritari.
- Dacă-i supraaglomerăm cu activități, meditații și cursuri de „n“ feluri, îi învățăm să caute obsesiv să facă ceva, să-și distragă mereu atenția și să fugă de pacea interioară.
- Dacă-i privăm de reguli și structură, îi învățăm să sfideze orice este diferit sau dificil.
- Dacă-i rușinăm și umilim pentru ce nu știu sau nu pot să facă, îi învățăm că pot fi acceptați doar dacă sunt perfecți și le insuflăm rușinea bazală.
- Dacă ne concentrăm mereu pe viitor, pe ce au de făcut și pe ce nu au făcut, îi învățăm să-și cultive anxietatea și să piardă oportunitățile momentului prezent.
- Dacă nu le spunem cât de mult îi prețuim și iubim, îi învățăm că intimitatea nu contează, că sursa prosperității în viață este reprezentată de feedback-ul negativ, amorțirea nevoii de apartenență și „critica constructivă“.
Pentru mai multe informații utile și educative, îți recomandăm colecția noastră de cărți și cursul online de parenting Copilul invizibil.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
