În lumea întreagă, cercetările care vizează impactul factorilor din exterior asupra imaginii corporale sunt într-o continuă creștere. Dincolo de imaginile prezentate în reviste, ziare sau spoturi TV, de când cu platformele sociale, stimularea venită din partea acestor factori externi este și mai semnificativă. Iar rezultatele obținute de oamenii de știință ne indică un impact negativ în creștere, atunci când ne referim la cum ne distorsionează unele platforme sociale imaginea și sentimentul de „normalitate“ în ceea ce privește propriul corp.
Întru-un studiu recent, publicat în prestigiosul jurnal Elsevier, la rubrica de Body Image (imagine corporală), echipa de cercetători condusă de Stefan Stieger (de la o universitate din Austria) a concluzionat: „Rezultatele noastre indică faptul că un consum crescut al conținutului din social media este asociat cu o mai redusă satisfacție față de propriul corp“. Ba mai mult, echipa condusă de dr. Stieger a ajuns la concluzia că mulțumirea față de propria imagine corporală scade și mai mult atunci când vine vorba despre conținutul postat de cunoscuții noștri (prieteni, semeni, familie, colegi), față de postările celor pe care nu-i cunoaștem personal (vedete, persoane publice etc.). Ideea este că dacă intenționăm să lucrăm la relația cu propria persoană și la consolidarea stimei de sine, ar fi indicat să reducem cantitatea de timp petrecută pe unele platforme de social media.
Există diferențe și între platformele sociale
Rezultatele la care au ajuns oamenii de știință, în urma studiilor efectuate, ne arată că anumite platforme sociale sunt mai păcătoase, în comparație cu altele. Spre exemplu, imaginea noastră corporală este mai tare afectată (în mod negativ) de platformele cu poze și conținut video ‒ cum ar fi Instagram sau TikTok ‒, decât de platformele care promovează conținut scris, precum Facebook sau Twitter.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Atunci când vedem imaginile editate și postate de către cunoscuții noștri, mintea are tendința de a-și activa un mecanism de comparație, iar dacă percepem anumite diferențe, începem să ne întrebăm ce este în neregulă cu noi. Și asta pentru că raportat la imaginile la care suntem expuși părem „anormali“. Mai mult, observarea acestor diferențe poate activa și mecanismele de apărare ale creierului defensiv (numit în trecut creier emoțional); devenind tot mai îngrijorați sau preocupați de faptul că ceilalți s-ar putea să ne respingă, pe simplul motiv că nu suntem la fel ca și ei. Iar respingerea (imaginară sau reală) care vine din partea apropiaților este mult mai dureroasă și amenințătoare decât faptul că nu am avea simpatia unei vedete, din cauza diferențelor dintre noi și aceasta.
Cum ne distorsionează social media percepțiile
Atunci când observăm o imagine postată de o persoană cunoscută, suntem tentați să ne comparăm (și, adesea facem comparații negative la adresa propriei persoane). Ulterior, interpretăm acele indicii (despre cum ar „trebui“ să arate un corp) ca fiind standardul general de frumusețe și ajungem să le internalizăm (imaginea transmisă extern devine un standard intern). În concluzie, comparațiile negative și interiorizarea standardelor externe sunt surse reale de suferință și critică de sine.
℗PUBLICITATE
Consumul zilnic de social media și, mai ales, cantitatea de timp petrecută pe anumite platforme – cele care arată imagini editate și postări video – ne pot influența în mod negativ satisfacția față de propriul corp și raportarea la propria persoană. Riscul și mai crescut este când suntem expuși la mesaje care au ca obiectiv schimbarea forțată a urmăritorilor, și pentru atingerea obiectivului acestea folosesc mecanismul psihologic al rușinării. Acele mesaje care ne indică că nu suntem OK și că ar „trebui“ să fim altfel, „dacă chiar ne pasă“.
Din nefericire, granița dintre normal și anormal este extrem de fină, și, adesea, normalitatea este denigrată de mesajele care promovează anormalitatea. Prin urmare, standardele nerealiste sau exagerate ajung să afecteze imaginea de sine a multor adolescenți, tineri și adulți, cu o anumită imaturitate emoțională. Un alt risc este reprezentat și de postările care tratează ca pe un obiect ființa umană și, mai ales, corpul. Acele imagini și conținuturi video care instigă bărbații să profite de corpul partenerelor sau al altor femei.
Dacă mesajele acestea vin din partea necunoscuților, ne pot afecta într-un mod neplăcut, iar dacă postările sunt din rândul cunoscuților, disconfortul emoțional va fi și mai mare. Mintea umană este mai inclinată să interpreteze mesajele celor cunoscuți ca fiind plauzibile, iar ale necunoscuților ca fiind mai degrabă nerealiste.
Ce putem face pentru a ne scuti de suferință?
Înainte de toate, este important să conștientizăm impactul pe care postările din social media îl pot avea supra percepției de sine. Mai apoi, să acționăm: reducând cantitatea de timp petrecută pe anumite rețele sociale, să renunțăm la a urmări anumite profiluri sau pagini și să ne asigurăm că avem o igienă emoțională și mintală corespunzătoare.
De asemenea, putem fi noi cei care ajungem să promovăm pe platformele sociale mesaje care să nu discrediteze trupurile care ies din standardele sociale rigide și să încurajăm cultivarea compasiunii de sine. Studiile de specialitate ne arată, de asemenea, că practica autocompasiunii poate limita efectul negativ pe care postările din social media l-ar putea avea asupra imaginii noastre corporale (Gobin et al. 2022).
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
