Pentru mult timp, s-a considerat că avem un singur creier, situat în cutia craniană. Dar un număr tot mai mare de studii de specialitate evidențiază faptul că ființa umană are trei creieri: cel din cutia craniană, din inimă și de la nivelul intestinelor.
Creierul cardiac
Inima conține un sistem neuronal complex, funcțional și adaptativ (Armour, 2007). Dr. Andrew Armour, un pioner al acestei teorii, este cel care a introdus în literatura de specialitate conceptul de „creierul inimii“ sau „creier cardiac“. Cercetările sale au dovedit existența unui sistem neuronal extrem de complex la nivelul inimii, care este suficient de sofisticat, încât să poarte și numele de creier mic. Este dovedit științific că datorită complexității circuitelor sale neuronale, inima poate avea activități independente și separate de creierul cranian. În 1991, același om de știință (Andrew Armour) a demonstrat că inima este capabilă să învețe în mod independent, inclusiv că aceasta poate să simtă și să aibă acces la diferite informații, care ajung să fie transmise dinspre inimă către creierul cranian.
Prin urmare, capătă un nou sens vorba din popor care ne îndeamnă să ne ascultăm inima, fără să ne încredem exclusiv în ceea ce ne spune mintea (creierul cranian). Cu peste 40.000 de neuroni, inima transmite, în mod constant, semnale emoționale către creierul din cap. Motiv pentru care în unele articole este etichetată drept creierul emoțional al corpului uman.
Creierul enteric
La nivelul intestinelor, par să existe un număr de până la 500 de milioane de neuroni, potrivit Cognigni et all., 2011. Unii cercetător spun despre creierul enteric că ar avea mărimea creierului cranian al unei pisici (Mosley et all., 2010). Iar dr. Michael Gershon, unul dintre oamenii de știință preocupați de neurogastroenterologie, a etichetat sistemul nervos enteric drept „al doilea creier“ din corpul uman. Chiar dacă informațiile acestea pot părea surprinzătoare, pentru majoritatea dintre noi, este de punctat faptul că primele cercetări datează din 1907, atunci când dr. Byron Robinson a publicat lucrarea The Abdominal and Pelvic Brain.
℗PUBLICITATE
Este dovedit științific că acest creier enteric este capabil să controleze intestinele în mod independent de creierul cranian (Gershon, 1999; Goldsteon et all., 2013). Ba mai mult, potrivit unui articol semnat de Soosalu et all., și publicat în 2019, în Jurnalul Sage, creierul enteric influențează procesarea afectivă a informațiilor din creierul cranian.
Cum se iau deciziile bune
Este, așadar, dovedit științific că sistemele neurale complexe din intestin și inimă sunt implicate în mod evident în funcționarea noastră. Acești creieri de o complexitate, adaptativitate și funcționare surprinzătoare sunt importanți inclusiv în procesul decizional.
Cercetătorii Sadler și Zeidler, în 2005, au punctat faptul că cei trei creieri au contribuții diferite atunci când vine vorba despre luarea unor decizii:
- Creierul cranian este rațional, analitic și logic;
- Creierul inimii este emoțional și afectiv;
- Creierul intestinului este intuitiv.
În concluzie, putem afirma faptul că a face alegeri potrivite presupune să fim conectați cu informațiile ce vin de la toți cei trei creieri, iar dacă învățăm să facem asta, putem lua decizii mai înțelepte și mai intuitive. Corpul uman este complex, înțelept și uimitor, după cum punctează și dr. Peter Levine în cartea Într-o voce nerostită, iar dacă reușim să-i descifrăm vocea tainică și limbajul putem ajunge la niveluri mai profunde de înțelegere și creativitate.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
