Skip to content

Vă invit să vă gândiți de câte ori vi s-a întâmplat în viață ca rigiditatea și haosul să se ivească în experiența voastră de zi cu zi. Poate, ați avut o altercație cu un prieten, timp în care ați simțit că nu vă făceați auziți, iar după aceea emoțiile puternice care se învolburau v-au luat prin surprindere. Poate că ceva ce vă așteptați să se întâmple nu a mai avut loc și v-ați simțit indispuși, nemaireușind să „intrați din nou în viteză”. Ori poate că au fost momente când starea voastră de spirit s-a prăbușit la pământ și nu ați mai gândit limpede, suferind o schimbare de dispoziție care nu avea, aparent, nicio cauză.

Între haos și rigiditate

Aceste stări de abatere de la fluxul de armonie pot fi temporare, durând câteva secunde, minute sau chiar ore. Nu vă mai simțiți flexibili, adaptabili, coerenți (adică să vă păstrați firea, în ciuda experiențelor provocatoare), energici ori stabili. În viața noastră de zi cu zi, se poate întâmpla ceva care să genereze astfel de naufragii efemere pe malurile râului metaforic al integrării, dar nu rămânem prea mult timp blocați aici. Experimentăm momente de haos și rigiditate, dar nu ieșim din matca fluxului de energie pentru perioade mari de timp; iar fluxul curge încontinuu, la nesfârșit. Acestea sunt devieri trecătoare, incursiuni de scurtă durată făcute în afara acestui flux al armoniei. Pur și simplu, sunt o parte a existenței cotidiene. 

Dar, în alte momente din viață, am putea descoperi că – pentru perioade mai lungi de timp – ne regăsim blocați într-un noian haotic de emoții, amintiri sau ieșiri comportamentale nefirești. Alteori, rigiditatea se instaurează și simțim că nu putem scăpa de repetiția unui gând sau a unui comportament, la fel ca în cazul dependenței; ori conștientizăm o indispoziție și pierderea bucuriei de a ne trăi viața, așa cum se întâmplă când simțim dezamăgire, deznădejde sau tristețe. Dacă aceste stări prelungite vor continua să se repete pe parcursul unor perioade extinse, înseamnă că ceva din viața voastră nu poate fi integrat.

Puterea semnificativă a integrării

Integrarea înseamnă îmbinarea componentelor diferențiate într-un întreg coerent. Integrarea înseamnă că „întregul este mai semnificativ decât suma părților componente”. Vorbim de o sinergie emergentă a mai multor fațete care vă reprezintă – în organismul vostru, inclusiv în multe regiuni ale creierului, dar și în cadrul conexiunilor cu ceilalți și lumea mai largă în care vă duceți existența. Când vă mișcați într-un flux integrat, apare sentimentul de a fi complet, plenar, confortabil și receptiv. Integrarea e sursa armoniei. Când se realizează integrarea, natura unică a părților nu dispare din cauza îmbinării. Așadar, conectarea nu este același lucru cu însumarea, fuziunea sau amestecul; iar integrarea nu e sinonimă cu omogenizarea. Integrarea este mai degrabă o salată de fructe, și nu un smoothie.

℗PUBLICITATE



Dacă nici diferențierea, nici îmbinarea nu se desfășoară bine, atunci integrarea e dezechilibrată și aveți toate șansele să trăiți anumite stări de rigiditate sau haos. De exemplu, dacă ignorați unele aspecte diferențiate din viața voastră, atunci diferențierea este dezechilibrată. Iar dacă anumite aspecte distincte ale vieții voastre nu se îmbină de bună voie, atunci îmbinarea e dezechilibrată. Aceste impedimente în calea integrării pot fi temporare, dar ele ne conduc sau chiar ne afundă în mijlocul unor stări haotice sau rigide – la fel de temporar. Totuși, e posibil uneori ca aceste impedimente să dureze mai mult, iar haosul și rigiditatea să devină o regulă a existenței. Apar de multe ori și ne fac vizite lungi. Primul pas pe care îl facem spre dobândirea stării de sănătate este depistarea acestor deficiențe ale integrării. Următorul pas constă în consolidarea diferențierii, dacă aceasta e dezechilibrată, după care, refacerea îmbinării, dacă această e cea compromisă.

În viața mea, atunci când au loc asemenea stări de integrare dezechilibrată, descopăr că un bun punct de plecare este să-mi pun singur următoarea întrebare: „Care este, în acest moment, sursa rigidității sau a haosului din viața mea?”

Pentru mai multe informații și studii despre importanța integrării, îți recomand volumul Mintea.

Dan Siegel este profesor de psihiatrie la Școala de Medicină a UCLA, unde face parte din conducerea „Centrului pentru cultură, creier și dezvoltare“ și este co-director fondator al „Centrului pentru cercetarea stării de conștiință deplină (mindfulness)“. Profesor premiat, este membru distins al „Asociației de Psihiatrie Americană“ și este membru de onoare în mai multe organizații. Doctorul Siegel este, de asemenea, directorul executiv al „Institutului Mindsight“, o organizație educațională care oferă cursuri online și prelegeri în persoană, ce au ca subiect creșterea capacității de a ne percepe propriile minți și pe acelea ale celorlalți (mindsight), la indivizi, familii și în comunitate, prin examinarea relațiilor dintre oameni și a proceselor biologice.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0