Jon Kabat-Zinn, o somitate în domeniul medicinei și pionier al mindfulnessului, este protagonistul rubricii #AltfelDespreOameni din această săptămână, de pe paginadepsihologie.ro. El este autorul a paisprezece cărți traduse în mai mult de patruzeci și cinci de limbi, printre cele mai populare fiind: Mindfulness pentru vindecare, Mindfulness zi de zi, Mindfulness pentru începători, Mindfulness pentru părinți. Iubește viața, despre care spune că este „foarte, foarte provocatoare“, și ne învață, prin cărțile și workshopurile sale, să-i dăm și noi vieții un alt sens.
Originile dr. Kabat-Zinn
Este originar din New York și provine dintr-o familie numeroasă (este mezinul dintre nouă frați), cu un background interesant: tatăl său, Elvin Kabat, fiind cercetător în domeniul biomedical, iar mama sa, Sally Kabat, pictor.
A urmat cursurile Liceului „Henri IV“ din Paris și a absolvit facultatea de chimie la Colegiul Haverford din Pennsylvania, urmând, apoi, școala doctorală în biologie moleculară de la Massachusetts Institute of Technology. Pe parcursul studiilor postuniversitare a făcut cunoștință și cu meditația, prin intermediul misionarului Zen, Philip Kapleau.
Este căsătorit cu Myla Zinn (fiica dramaturgului Howard Zinn), cu care are trei copii. Cât privește orientarea sa religioasă, Kabat-Zinn se dezice de eticheta de „budist“, cu toate că se „împrietenise“ cu tainele acestuia. Dar, în lipsa unei practici reale a familiei sale, el nu se regăsește în această ideologie, ci alocă, mai degrabă, o componentă științifică în locul celei religioase.
Însă odată ce i-a fost captată atenția în această direcție, a mers să studieze cu Thích Nhất Hạnh și Seung Sahn la Insight Meditation Society, iar în 1979 a pus bazele Clinicii de reducere a stresului în cadrul Facultății de Medicină de la Universitatea din Massachusetts.
A pus bazele MBSR – o metodă de reducerea a stresului prin practica mindfulness – și este fondatorul Clinicii pentru Reducerea Stresului și al Centrului pentru Mindfulness în Medicină. Este, totodată, și membru al Consiliului de Administrație al Mind and Life Institute, o organizație ce înlesnește dialoguri între Dalai Lama și scientologi occidentali.
Părintele mindfulnessului
Unul dintre conceptele care, în ultimul deceniu, a căpătat tot mai multă popularitate este cel de mindfulness, tradus în limba română ca prezență conștientă. Dintre toate vocile lumii care promovează practica unui stil de viață conștient, vocea dr. Kabat-Zinn este una dintre cele mai apreciate și de încredere; nu întâmplător a fost supranumit „părintele mindfulnessului“.
Întorcându-ne și mai mult în timp, în perioada în care a decis să se retragă la Insight Meditation Society (din Barre, Massachusetts) a avut o viziune de „zece secunde“ (așa cum el însuși a descris-o publicației The Guardian) despre ceva ce avea să schimbe în bine multe vieți. A început prin a fonda Clinica pentru Reducerea Stresului, acolo unde a și predat ceea ce astăzi se numește MBSR. Cu toate acestea, medicina alopată respingea tot ce însemna yoga și meditație, prin urmare, a scos din ecuație elementele budiste ale meditației, însă nu a făcut rabat de la principiile și practicile acesteia.
Astăzi, Jon Kabat-Zinn este profesor emerit la Medicină, la Universitatea din Massachusetts, și organizator de tabere și workshopuri de mindfulness pentru specialiștii din domeniul sănătății și nu numai.
Din 2021, platforma MasterClass găzduiește și un atelier intensiv susținut de dr. Kabat-Zinn, prin intermediul căruia acesta aduce importanța stării de prezență conștientă și mai aproape de mintea și viața omului modern.
Moștenirea lui Jon Kabat-Zinn și contribuția sa la starea colectivă de bine
Cei care i-au citit cărțile, i-au urmărit prezentările sau l-au ascultat prin intermediul diferitelor interviuri știu cât de importantă este contribuția dr. Kabat-Zinn la domeniul sănătății psihice și fizice.
Experiența acumulată l-a făcut pe dr. Kabat-Zinn să concentreze informații despre mindfulness într-un curs de opt săptămâni, intitulat Mindfulness Based Stress Reduction (MBSR). Acest curs se adresează tuturor persoanelor care se confruntă cu anxietate, panică, stres, dificultăți psihologice și lista poate continua. Programul folosește drept instrumente meditația mindfulness, scanarea și conștientizarea corporală și presupune ședințe săptămânale de grup, teme zilnice (de 45-60 minute), precum și instruire în acest demers introspectiv. Rezultatele remarcabile ale acestui curs i-au determinat pe doctori și cercetători deopotrivă să fie interesați de MBSR. Mai mult decât atât, cursul este recomandat pentru depresia recurentă atât de Serviciul Național de Sănătate al Angliei, cât și de celebrități (precum Oprah Winfrey – care i-a luat un interviu lui Kabat-Zinn, ce s-a bucurat de mare succes în mediul on-line –, ducesa de Cambridge sau Serena Williams). Cercetările indică faptul că participarea activă la cursul MBSR poate determina modificări pozitive în viața psiho-relațională. Potrivit unor studii, cursul MBSR reduce riscurile de recidivă (recăderea în disfuncționalitatea psihică sau fizică) cu aproape o treime.
Dr. Kabat-Zinn este de părere că prin concentrarea asupra respirației se îndreaptă atenția asupra fizicului și psihicului, ceea ce, gradual, ajută atât la alinarea durerii fizice, cât și a celei emoționale. De altfel, acesta este felul în care încep exercițiile sale practice: „Fii atent la respirație și îndreaptă-ți atenția binevoitoare asupra corpului.“
Jon Kabat-Zinn e de părere că anumiți pacienți descoperă „căi de a avea o relație diferită cu durerea lor“. Pe de altă parte, merită subliniat efortul suplimentar pe care îl depun unii suferinzi, având în vedere faptul că mintea este suficient de elastică, încât să ne facă să avem mai multe preocupări în același timp, cu atât mai mult atunci când intervine și o afecțiune fizică. Însă, cu ajutorul MBSR, rezultatele nu întârzie să apară: un studiu realizat pe 173 subiecți arată că MBSR are capacitatea de a diminua efervescența depresiei cu 37%.
℗PUBLICITATE
Aproximativ 18 milioane de persoane, abonate la aplicația Headspace, practică meditații mindfulness în căști, ba chiar s-au inventat și produse vestimentare, inscripționate cu diverse mesaje care au legătură cu mindfulness – fenomen pe care Kabat-Zinn îl intitulează „McMindfulness“ și despre care consideră că poate avea un impact negativ asupra a ceea înseamnă cu adevărat starea de prezență conștientă.
Pentru a putea înțelege cu adevărat ce înseamnă mindfulness, Jon Kabat-Zinn ne introduce și în starea necesară, ghidându-ne, cu ajutorul celor nouă pași care ne vor duce către o viață conștientă:
1. Mintea începătorului – la o primă încercare, orice minte umană va hoinări în trecut sau viitor (ceea ce este firesc, ăsta-i obiceiul minții), dar după o vreme, putem observa că, readucând atenția asupra momentului prezent ni se deschid noi orizonturi și perspective.
2. Fără judecată critică – acesta este laitmotivul mindfulnessului descris de Kabat-Zinn, în fapt, adevărata sa provocare, și anume faptul de a fi conștient pe momentul prezent, fără să judeci (adică, să pui etichete de genul „bun-rău“). Până și el recunoaște că nimeni nu este capabil să nu judece critic niciodată, însă este bine ca această intenție să ne ghideze raportarea față de sine, ceilalți și viață.
3. Acceptarea – una dintre cele mai importante atitudini pe care o putem avea, în practica mindfulness acceptarea înseamnă vindecare, în timp ce respingerea înseamnă suferință. Idei descrise cu mult tact și de către psihologul român Gáspár György atât în cartea Mindfulness Urban, cât și în cursul online Mindfulness. Acceptarea nu este sinonimă cu plafonarea, ci cu înțelegerea profundă, care ne ajută să ne eliberăm de momentele critice.
4. Să lași lucrurile în voia lor – înseamnă, în accepțiunea lui Kabat-Zinn, să ne lăsăm să ne deschidem mintea și inima față de realitate, fără a forța ceva așa-zis spre binele nostru (care s-ar putea să nu fie nici pe departe atât de bine). Nu este ușor să ajungem în acest moment, însă pentru a reuși, avem nevoie de practică continuă.
5. Încrederea – pentru a cultiva această atitudine fundamentală, potrivit dr. Kabat-Zinn, cel mai la îndemână ne este să începem cu propria persoană, cu propriul corp. Mai exact, bazându-ne pe simțurile noastre putem redescoperi conexiunea fină dintre noi și tot ceea ce ne înconjoară. Încrederea pornește de la modul în care ne raportăm la corpul nostru și se extinde asupra fiecărui gest și pas pe care-l facem.
6. Răbdarea – de cele mai multe ori, scopul suprem pe care îl are fiecare dintre noi ne face să fim nerăbdători să-l atingem și, din această cauză, uităm să ne bucurăm de momentul prezent. Ne grăbim și în raport cu noi înșine, și cu ceilalți și vrem ca totul să fie pe repede-înainte, fără să realizăm că anumite lucruri au nevoie de timp pentru a se putea întâmpla. În ceea ce privește viața, dr. Kabat-Zinn ne reamintește că existența noastră se petrece „aici și acum“, nu în viitor sau în trecut.
7. Absența efortului – sau naturalețea trăirii și valorificării fiecărei clipe, fără să avem așteptări de vreun fel, fără să ne gândim la ceea ce am făcut sau nu. Să simțim că ceea ce facem este suficient (chiar dacă tragem de noi, pentru că apreciem că nu facem cât am vrea pentru a atinge un anumit punct), este cheia în practica stării de prezență conștientă, iar pentru asta e important ca, uneori, să ne oprim din ceea ce facem și să apreciem prezentul.
8. Recunoștința – faptul că suntem în viață nu este un lucru banal, ci este o minune căreia ar fi sănătos să-i acordăm importanța cuvenită. Viața este cel mai mare dar pentru fiecare dintre noi.
9. Generozitatea – este liantul dintre oameni, este acea parte din noi care face lucrurile să se întâmple. Nimeni nu trăiește în singurătate, cu toții suntem interconectați, chiar dacă uneori refuzăm să vedem asta. Partea bună la practica mindfulness este aceea că ne redă generozitatea față de oamenii din jur și, astfel, putem transforma lumea într-un loc mai sigur.
„Cu viața, merită să avem o poveste de dragoste de care să ne simțim atrași, dar pe care este necesar să o prețuim la adevărata sa valoare, chiar dacă momentul prezent implică durere“, spune cu multă căldură dr. Jon Kabat-Zinn.
În final, iată concluziile mele:
Mindfulness înseamnă a trăi, cu integritate și ancorat în profunzime, în realitatea vieții cotidiene, ținând cont de sănătate și de starea de bine.
A fi mindful nu înseamnă a fi absent din propria existență, ci a fi atent și a înlătura acele elemente (interioare și exterioare deopotrivă) care ne fac rău și ne distrug fizic și emoțional. Avem nevoie de practică continuă pentru a putea ajunge să ne bucurăm pe deplin de mindfulness atât individual, cât și alături de ceilalți și putem începe făcând pași mici, dar siguri, spre o viață nouă și plină de sens.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
