Cum putem înțelege mai bine ce ni se întâmplă atunci când simțim că ne e prea mult? Ce este, de fapt, trauma de dezvoltare și cum ne influențează ea viața de adult? Ce rol joacă stresul în povestea noastră de zi cu zi și cum putem accesa resursele interioare care ne ajută să mergem mai departe? Acestea au fost doar câteva dintre întrebările esențiale explorate la o nouă ediție O seară despre psihoterapie, la teatru, un eveniment dedicat sănătății mintale, desfășurat în această primăvară la București.
Moderată cu empatie și curiozitate jurnalistică de Andreea Brașovean, întâlnirea i-a adus în fața publicului pe trei dintre cei mai implicați psihoterapeuți români: Gáspár György, Diana Stănculeanu și Alina Uricec. Pornind de la două volume recente, Trauma de dezvoltare, de Laurence Heller și Aline LaPierre, și Cum să învingi stresul, de James Withey, invitații au purtat o conversație autentică și profundă despre sănătatea mintală, durere emoțională și procesele reale de vindecare.
Trauma de dezvoltare – o rană invizibilă, dar persistentă
Un punct important al discuției l-a reprezentat clarificarea conceptului de traumă de dezvoltare – acel tip de traumă care nu este legată de evenimente dramatice sau șocante, ci de lipsuri emoționale subtile și persistente din copilărie: lipsa siguranței afective, nevoile nesatisfăcute de conexiune, validare, autonomie și acceptare. Așa cum a explicat Gáspár György, trauma de dezvoltare nu țipă, dar se aude toată viața prin anxietăți, tipare de evitare, relații disfuncționale sau sentimente cronice de neajutorare.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
„Mulți oameni nu se consideră traumatizați, pentru că nu au trecut printr-un accident sau printr-un abuz flagrant. Dar trauma de dezvoltare este despre ce nu s-a întâmplat atunci când aveam cea mai mare nevoie“, a explicat psihoterapeutul, adăugând că această formă de traumă influențează direct capacitatea noastră de a construi relații sănătoase în viața adultă.
Stresul – o reacție firească care ne cere atenție
De la trauma subtilă s-a trecut – firesc – la un alt subiect extrem de prezent: stresul. Pornind de la cartea lui James Withey – un autor care scrie despre sănătatea mintală din perspectiva experienței proprii cu depresia, cei trei invitați au reflectat asupra felului în care stresul devine adesea invizibil, pentru că este cronicizat și normalizat.
Diana Stănculeanu a subliniat cât de important este să facem distincția între stresul acut și cel cronic: „Un stres de scurtă durată poate mobiliza resursele și poate fi funcțional. Însă atunci când devine o stare permanentă, corpul și mintea intră într-o stare de supraviețuire, iar pe termen lung asta afectează somnul, digestia, memoria, emoțiile și relațiile“. Ea a accentuat ideea că recunoașterea stresului nu este un semn de slăbiciune, ci un act de responsabilitate personală.
Nu doar suferința, ci și resursele ne definesc
Un fir roșu al serii a fost ideea că psihoterapia nu înseamnă doar înțelegerea suferinței, ci și activarea resurselor. Deși este important să ne înțelegem rănile, la fel de vital este să identificăm ce avem deja în noi: capacitatea de a face față, dorința de a ne conecta, curajul de a cere ajutor.
℗PUBLICITATE
Alina Uricec a vorbit despre importanța resurselor personale în procesul terapeutic, subliniind că „fiecare om are în el semințele propriei vindecări“. Ea a invitat publicul să se uite nu doar la ce doare, ci și la ceea ce funcționează deja în viața lor – relații, rutine, capacitatea de a simți recunoștință sau umorul ca mecanism de reglare emoțională.
Psihoterapia în afara cabinetului
Evenimentul de la Teatrul Elisabeta a fost mai mult decât o simplă prezentare de carte. A fost o demonstrație vie a modului în care psihoterapia poate fi adusă mai aproape de oameni, într-un limbaj accesibil și onest. Fie că ești profesionist în domeniu sau pur și simplu o persoană care vrea să se înțeleagă mai bine, o astfel de seară are potențialul de a deschide uși interioare.
Publicul a ascultat, a întrebat, a empatizat. S-a creat un spațiu sigur, în care oamenii au plecat cu gânduri de reflectat, cu un vocabular psihologic mai bogat și, poate, cu un strop de mai multă compasiune față de sine.
Acest eveniment a fost posibil cu sprijinul: Mozaic Media și Pagina de Psihologie, cu susținerea E.ON România, Delgaz Grid, Nescafé Dolce Gusto, Aqaua Carpatica și Teatrul Elisabeta.
Următoarea ediție a evenimentului O seară despre psihoterapie, la teatru va avea loc pe 4 iunie, iar formularul de înscriere este disponibil aici. Vă așteptăm și sperăm să ne revedem în număr cât mai mare!
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
