La nivel global, părinți și cadre didactice au început să vorbească din ce în ce mai mult în ultimii ani despre dificultățile sau fluctuațiile de atenție ale copiilor de toate vârstele. Iar îngrijorările adulților cresc, în contextul în care pandemia a adus în viața celor mici școala online și chiar și socializarea copiilor a fost intermediată digital.
Invitată la EDUCare – Educație pentru succes, psihologul Diana Stănculeanu a explicat ce influențează funcția atențională și care sunt semnele care ar trebui să le dea de gândit părinților că cel mic ar putea avea o problemă de deficit de atenție ce ar impune o investigare minuțioasă efectuată de către un specialist.
Atenția este un proces cognitiv foarte complex, care are o evoluție și o maturizare lente și care este strâns legat de funcționarea corticală, acea parte despre care știm că, la rândul ei, se dezvoltă destul de lent (funcționarea corticală e matură după 24-25 de ani), explică Diana Stănculeanu.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Este important să ne gândim la atenție ca la anticamera proceselor de învățare – pentru ca un copil să ajungă să proceseze, să înțeleagă, să memoreze și apoi să utilizeze adecvat, logic și pragmatic o informație cu care s-a întâlnit, prima condiție este să fie atent la acea informație. Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât se plictisesc și par să devină mai neatenți în contextele de viață pe care le traversează. Copiii de 1-3 ani nu pot sta mai mult de câteva minute într-o activitate, oricât de interesantă ar fi ea. Par să fie aceste motorașe cu baterii pline, care nu se epuizează niciodată. Asta pentru că maturizarea funcției atenționale este ceva ce necesită deopotrivă timp și exercițiu – după cum explică psihologul.
Atenția este influențată de gradul de interes față de o activitate, iar alte ingrediente care par să o influențeze țin de efort și de plăcere. Vom rămâne cu mult mai multă atenție în activități care ne aduc plăcere și relaxare, spre deosebire de activitățile noi, care necesită eforturi și perseverență pentru a fi duse până la capăt, spune Diana Stănculeanu.
În ciuda faptului că noi le cerem copiilor să stea nemișcați când rezolvă o activitate, mai ales școlară, este important să știm că mișcarea corpului ajută foarte mult la organizarea minții și la stabilizarea focusului atențional. Un corp în mișcare ne ajută să avem claritate cognitivă, focus atențional, să prioritizăm cu mult mai multă ușurință sarcinile de muncă și să putem face cu mult mai multă claritate alegeri care ne ajută în activitățile care necesită efort intelectual, ne lămurește psihologul.
Diana Stănculeanu mai spune că, până la finalul clasei a IV-a, copiii noștri ar trebui să stea într-o sarcină cu efort aproximativ 25-30 de minute, poate chiar către 40 de minute la trecerea spre gimnaziu. De altfel, la final de școală generală, toți copiii trec prin examenul de evaluare care durează 2 ore.
Psihologul explică și ce schimbări au adus în viața copiilor ecranele.
℗PUBLICITATE
Ca urmare a practicării unor jocuri, multor copii le crește viteza de reacție la anumite categorii de stimuli și par să fie atenți la mai mulți stimuli odată, doar că vorbim despre o procesare a atenției superficială, nu cea de care avem nevoie în procesele complexe de învățare. Prin întâlnirea cu ecranele, copiii se întâlnesc cu stimuli puternici – culoare, sunet, ritmicitate, dinamică. Creierul lor se învață cu acești stimuli, după care se întorc în procesul școlar, unde stimulii înseamnă litere negre înșirate pe o pagină alb-gălbuie, cea mai mare parte a conținutului academic fiind livrată în forma cărții. Unii copii ajung să aibă probleme de concentrare a atenției în rezolvarea problemelor școlare, nu pentru că ar avea un deficit atențional, ci pentru că, prin interacțiunea foarte frecventă cu jocurile pe calculator, și-au obișnuit creierul să ajungă să reacționeze doar la stimuli intenși, pe care ei, ulterior, nu îi mai întâlnesc în contextul învățării școlare – explică psihologul în acest episod EDUCare – Educație pentru succes.
În contextul în care pandemia a adus în viața copiilor școala online, psihologul estimează că va fi nevoie de multă socializare și multă mișcare în aer liber pentru a restabili un raport corect și sănătos de stimuli, experiențe de învățare și funcționare în viața copiilor, astfel încât să facem o decontaminare, o detoxifiere a creierului de atâta expunere în fața conținutului digital și să stimulăm și celelalte paliere de dezvoltare pentru copii.
Trebuie să îi încurajăm pe copii să petreacă cât mai mult timp în aer liber, în interacțiuni nemediate tehnologic, cu alți copii, recomandă Diana Stănculeanu.
Psihologul vorbește și despre dificultățile de atenție care ies din limitele considerate normale și care impun investigații minuțioase, efectuate de către un specialist: un psiholog clinician sau psihiatru cu specializare în psihiatrie pediatrică.
Un copil care are o dificultate clinică cu substrat neurobiologic de atenție este un copil care nu performează într-o manieră comparabilă cu a copiilor de vârsta lui. El va manifesta fluctuații atenționale severe, îi va fi foarte dificil să rămână într-o sarcină mai mult de 2-4 minute și să finalizeze o sarcină de tip academic.
Sunt copii care uită unde au pus obiecte pe care le-au folosit, care pierd obiecte personale, care dau buzna peste noi în timp ce vorbim și care par să nu aibă abilitatea de a ne asculta până la capăt. În cazul copiilor cu un deficit diagnosticat de atenție este incriminat și un dezechilibru neurochimic – un deficit al producției de noradrenalină, o substanță din creier care are un rol foarte important în stabilizarea și maturizarea funcției atenționale, explică Diana Stănculeanu.
Psihologul vorbește și despre legătura dintre atenție și emoțiile copilului, explicând că primul proces cognitiv afectat atunci când copiii trăiesc emoții grele este atenția.
Urmărește aici acest episod EDUCare – Educație pentru succes, oferit de către Synevo, Software Imagination & Vision creator de conținut educațional în proiectul european Isola și Flying Colours – Centru de Limba Engleză.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
