Emil Rengle este influencer, creator de conținut și un talentat dansator si coregraf. Originar din Oradea, a absolvit Liceul de Artă și, la 18 ani, s-a mutat la Bucuresti, unde a inceput sa studieze la Universitatea de Teatru și Film. Ulterior, s-a mutat în America, pentru a-și putea cultiva talentul. Și-a perfecționat tehnicile de dans la Broadway Dance Center New York, Pineapple Dance Studio Londra sau Debbie Reynolds, unde a colaborat cu nume mari ale coregrafiei mondiale, precum Sheryl Murakami (coregraful lui Beyonce) și Nika Kljun (coregraful lui Kylie Minogue). Explorează, constant, noi teritorii și iubeste provocările, așa că, în prezent, lucrează la primul său album muzical.
Rengle a cucerit, în 2018, o audiență largă, prin intermediul show-urilor pe tocuri aduse pe scena „Românii au talent“, concurs pe care l-a și castigat. Este o voce autentică a generației sale, promovând constant un mesaj universal de dragoste, libertate și diversitate, în toate formele sale.
Prima dată când ai realizat că vrei să devii artist a fost atunci când..
Nu există un moment în timp în care am realizat că vreau sa devin artist. Dumnezeu este muzica, eu sunt dansatorul, iar viața este coregrafia. Pentru mine, nu există o altă realitate.
Care este cel mai neașteptat compliment primit la adresa faptului că știi că dansezi atât de bine purtând pantofi cu tocuri?
„Wow, câtă sexualitate masculină poți să emani!“
Ce apreciezi cel mai mult la un bărbat?
Ceea ce apreciez la orice om, indiferent de sex. Ce are în suflet. [râde]
Cine este persoana alături de care-ți permiți să fii cu adevărat vulnerabil?
Sunt deschis în fața tuturor, însă, cu adevărat vulnerabil reușesc să fiu în preajma oamenilor pe care îi iubesc romantic.
Care sunt primele indicii ale faptului că te îndrăgostești?
Când simt că accesez o super putere, cea care îmi permite să reușesc orice. Acela este un indiciu că mă îndrăgostesc.
Ești genul care ar folosi o aplicație de dating sau te ții la distanță de astfel de mijloace de a cunoaște oameni?
Am folosit aplicații de dating. Suntem în 2020 și tehnologia este aici să ne deschidă noi orizonturi. Așa că nu stau departe de evoluție.
Care este relația ta cu hainele?
Una liberă și deschisă. Nu prea cunosc reguli când vine vorba de a mă exprima, chiar și la capitolul haine.
Unele comentarii negative din online au subliniat chiar intenția unora de a te omorî. Cum faci față mesajelor de acest fel?
Mă informez. Knowledge is power. Cine ar vrea să mă „omoare“ prin online este un om care, probabil, nici nu ar avea curajul să stea în fața mea, vreodată, în viața reală.
℗PUBLICITATE
Online-ul ne arată că ai avut momente de panică intensă și atacuri de anxietate. Ce strategii de auto-liniștire și de gestionare a anxietății folosești?
Rugăciuni din inima mea. Meditație, mai ales ghidată. Vizualizez ceea ce vreau să manifest în viața fizică, dansez, cânt și creez.
Știm că ai apelat de mai multe ori la terapie. Cum te-au ajutat aceste ședințe să integrezi energia ta feminină în propria identitate?
În primul rând, m-au ajutat să aflu că am și energie feminină. Nimeni, în viața asta, nu m-a învățat la școală așa ceva. Dimpotrivă, am fost învățat că trebuie sa fiu puternic, să nu plâng, să fac armată și bani, că ăsta este rolul unui bărbat.
Am învățat să îi fac loc energiei mele feminine, să o las să iasă la suprafață și să mă bucur de experiența jocului prin care pot fi cine și ce vreau eu.
Vorbește-ne puțin despre planul tău cu terapia în grup…
„Viața bate Vlogul“ este un serial online, creat cu scopul de a ne vindeca atât pe noi, cei care participăm la această sesiune, cât și pe cei care ne privesc și trec prin aceleași stări, prin care trecem și noi. Scopul este să fim auziți și să avem curajul de a ne deschide inima și de a ne vindeca rănile din trecut…
Care este plăcerea ta (ne)vinovată, de care-ți este cel mai greu să te ții la distanță?
Petrecerile. Ador oamenii, energia petrecerilor, a muzicii, a dansului, a bucuriei.
Trebuie doar sa îmi dai invite la un party, las totul la o parte și mă prezint acolo, fără ezitare.
În adâncul sufletului tău ce apreciezi cel mai mult la omul care ai devenit de-a lungul timpului?
Că se bucură de proces și că a învățat să nu grăbească lucrurile.
Cel mai greu de digerat eșec a fost.
Cel mai recent, cel de la „America’s Got Talent“. Acum înțeleg că, fără eșec, nu există evoluție, și mă bucur că s-a întâmplat așa.
Ce faci atunci când chiar te plictisești și nu-ți vine să ai nicio îndeletnicire „cu sens“?
Cu greu accept aceste stări, încă sunt în proces de învățare.
Bineînțeles că, cel mai bine, ar fi să îmi dau voie să le am și să realizez că nu trebuie mereu să fac ceva, pentru că atât corpul, cât și psihicul au nevoie de zile sau stări de genul acesta.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
