În cel de-al treilea episod din noul sezon #EpicTalk – un podcast găzduit de Pagina de Psihologie și susținut de E.ON România, Andreea Brașovean și Gáspár György ne introduc în tema sistemelor familiale interne (SFI) și ne ajută să înțelegem cum se face că în oameni nu există părți rele. Metoda SFI a fost dezvoltată de psihoterapeutul american Richard C. Schwartz, în anii ’80, ajungând ca, în prezent, să fie considerată una dintre cele mai inovatoare forme de psihoterapie cu rezultate dovedite științific.
Câte minți are un om?
Cele mai multe teorii și metode de intervenție din psihoterapia individuală se încred în ceea ce SFI numește paradigma mono-minte, în timp ce experiența clinică și cercetările întreprinse de practicanții metodei sistemelor familiale interne confirmă existența multiplicității mintale. În cuvinte mai simple, cu toții avem mai multe minți și suntem personalități multiple (dar nu în sensul de tulburare mentală multiplă). Ceea ce poartă numele de alter egouri în variate alte teorii este cuprins în conceptul de părți în teoria SFI, despre care dr. Schwartz consideră că există în fiecare dintre noi.
Astfel, cu toții ne naștem cu mai multe minți secundare care interacționează și comunică constant în interiorul nostru. Acest proces este ceea ce – în mod general – numim gândire. Deși la început poate părea bulversant să ne gândim la noi înșine ca la niște personalități multiple, specialiștii SFI sunt de părere că această perspectivă ne dă putere.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Bunătatea oamenilor este înnăscută
Una dintre cele mai importante cărți de popularizare a metodei sistemelor familiale interne este volumul Nu există părți rele. În rândurile acestuia, autorul Richard Schwartz conturează ideea potrivit căreia umanitatea este în mod inerent bună și interconectată. Însă poverile traumelor și ale durerilor emoționale nemărginite pot face ca părțile noastre protectoare să se implice în acțiuni greu de înțeles pentru oamenii din jur.
Dacă intenționăm să ne vindecăm rănile și să ne eliberăm de traume, dr. Schwartz consideră că avem de oprit războiul intern și de cultivat un mod iubitor de a relaționa la nivel intern (cu părțile noastre) și la nivel extern (cu cei care fac parte din viața noastră). Manifestarea bunătății este o practică care poate fi exprimată zi de zi, în orice moment, singur sau în compania altor persoane.
Această atitudine definită de bunătate și compasiune este și ceea ce promovează psihoterapeutul Gáspár György atât în cărțile și în scrierile sale, cât și în cadrul cursurilor, conferințelor și podcasturilor. Dacă ne dorim cu adevărat o viață și o lume mai bună, este nevoie să îndepărtăm obstacolele din calea iubirii și să eliberăm esența divină din noi.
℗PUBLICITATE
Cum ajungem să ne descoperim sinele?
Deși poate părea surprinzător, obstacolele la care face referire Gáspár nu sunt părțile noastre protectoare, ci sunt poverile pe care aceste părți la cară. Paradigma mono-minte ne poate face cu ușurință să ne temem sau să ne urâm pe noi înșine, deoarece credem că avem o singură minte, pe care nu o putem controla. Iar a vedea părțile din noi ca fiind negative sau păcătoase este doar un alt mod de a ne critica sau de a ne abuza. Soluția pentru a ne simți împliniți este să redescoperim sinele care reprezintă sursa bunătății noastre umane.
După cum spune dr. Schwartz, poverile deconectează sinele de părți și le atribuie acestora impulsuri extreme. Părțile împovărate fie nu sunt deloc în contact cu sinele, fie nu ascultă de acesta. Dar atunci când părțile noastre sunt despovărate, nu numai că se transformă rapid, ci au și un nivel mai mare de conexiune și încredere în sine – ceea ce reprezintă unul dintre obiectivele de bază ale metodei sistemelor familiale interne.
Odată ce ajungem să ne despovărăm părțile, ne eliberăm de durere și suferință, ajungând să reluăm legătura cu sinele nostru. Unele dintre indiciile clare ale conexiunii cu sine este faptul că devenim curioși față de lumea noastră interioară și față de cei din jur, manifestând compasiune, văzând cu tot mai multă claritate și manifestând tot mai multă conectivitate.
Ce urmărește mai exact metoda SFI?
Dacă este să unim toate punctele-cheie din teoria sistemelor familiale interne, Gáspár este de părere că putem observa și care sunt obiectivele acestei metode.
- Primul pas vizează eliberarea părților din rolurile pe care au fost forțate să și le asume, astfel încât să poată deveni ceea ce sunt menite să fie.
- Al doilea pas presupune restabilirea încrederii în sine și în leadershipul acestuia.
- Al treilea pas urmărește o rearmonizare a sistemului familial interior.
- Iar ultimul pas este despre a ne lăsa ghidați mai mult de sine în interacțiunile pe care le avem cu lumea din jur.
Ascultă întregul episod din #EpicTalk, un podcast susținut de E.ON România, pe Spotify, Apple podcast și Anchor FM sau urmărește-l pe YouTube.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
