fbpx
skip to Main Content

Provenim din familii în care educația sexuală reprezintă un subiect cu adevărat tabu. Și nu doar educația însăși, ci și exprimarea afecțiunii, a tandreții dintre parteneri care este catalogată ca fiind ceva rușinos, ceva ce nu se face, cu atât mai mult de față cu copiii. 

Cât despre viața sexuală a partenerilor ce devin părinți nici nu se pune problema. Cunoaștem tiparul în care aceștia ajung să trăiască și să doarmă în camere separate ori, în cel mai bun caz, alături de copil, părăsind, cumva, dormitorul conjugal pe o perioadă nedeterminată.

Pandemia prin care trecem a săpat și mai mult această ruptură dintre parteneri, întrucât nevoile celorlalți membri ai familiei au primat, iar cele conjugale au ajuns pe un inferior în clasament. 

Școala online, telemunca și statul acasă au adus valoare timpului familial, însă asta s-a întâmplat în detrimentul conectării conjugale. Programul, viața, totul ne-a fost dat peste cap și ne-a schimbat din temelii fundamentul pe care ne clădeam existența. Dacă înainte de această perioadă adulții obișnuiau să-și creeze momente unice în doi în timp ce odraslele lor se aflau la școală ori la afterschool sau la diverse activități extrașcolare, pentru moment, acestea nu își mai pot face simțită prezența. 

Cu atât mai mult, cu cât majoritatea partenerilor se bucurau de o viață sexuală activă cât timp se aflau singuri în casă, fără să fie deranjați în vreun fel de micuții colocatari.

Gândul că cel mic poate avea nevoie de ceva în acele momente intime ori că va intra, pur și simplu, în camera în care ne aflăm ne poate inhiba și chiar ne poate face să renunțăm la ideea de sex.

Specialiștii ne îndeamnă să nu lăsăm vina să pună stăpânire pe sentimentele noastre și nici să nu ne ruinăm relațiile, mergând pe acest filon.

Ce putem face, concret?

Să le asigurăm copiilor educația sexuală

În funcție de vârsta copiilor, experții ne sfătuiesc să le vorbim (pe limbajul specific și atribuit capacității lor de înțelegere) despre emoții, afecțiune și sex. 

Uneori, persoanele adulte tind să asocieze sexul cu procrearea, lucru care îi face să se simtă mai puțin vinovate de apetitul lor sexual. Iar țelul este să nu ne ferim să le explicăm copiilor care este sensul sexului, dincolo de plăcerile carnale.

Cu cât suntem mai deschiși în acest sens, cu atât vom avea viitori adulți dezvoltați sănătos din punct de vedere emoțional, precum și o viață conjugală armonioasă alături de partenerul de viață.

Considerăm că responsabilă pentru o bună educație în acest domeniu este școala, dar știm că nu de acolo își iau copiii informațiile, ci de pe internet ori de la colegi și prieteni. De cele mai multe ori, informațiile sunt distorsionate, iar mulți copii ajung să regrete primele lor experiențe afective. 

Poate că nu am fost învățați să fim deschiși, dar nici nu avem nicio scuză să nu o facem. E complet în regulă să vorbim despre corpul uman și despre transformările inerente, precum și despre emoții și sentimente și este la fel de în regulă ca părintele să fie cel care inițiază o astfel de conversație. Desigur, ea ar trebui să fie un dialog care să poată fi oricând redeschis și analizat.

℗PUBLICITATE



De asemenea, faptul că mama și tata au nevoie de timp liber singuri o anumită perioadă nu înseamnă că cei doi nu își fac datoria de părinți, ci că au nevoie de conectare dincolo de ușa dormitorului. Iar dacă mai dau și drumul la televizor și la ventilator, poate că fac și sex. Este important să avem grijă de noi fizic, însă este la fel de sănătos să nu uităm și de latura emoțională la care, din păcate, nu prea excelăm ca societate. Nimeni nu se naște cu lecțiile învățate, dar cu o deschidere suficientă și bine dozată putem restabili o normalitate cu care și noi, adulții, încă mai învățăm să ne obișnuim.

Stă în puterea noastră să le explicăm copiilor ce înseamnă infecțiile cu transmitere sexuală, abuzurile sexuale, promiscuitatea sexuală, graviditatea ori avortul infantil. Să nu uităm, așadar, că și starea noastră de spirit „cântărește“ foarte mult atunci când purtăm aceste conversații dificile. Cu cât suntem mai relaxați și mai deschiși, cu atât copiii vor prinde curaj să întrebe și să primească răspunsuri, fără să se jeneze. Pentru mai multe detalii, vă recomand episoadele din #BraveTalk, proiectul video al Paginii de Psihologie, dezvoltat pentru a încuraja sănătatea și educația sexuală, dintr-o perspectivă relațională.

Exprimarea afecțiunii față de partener și în prezența copiilor

Mulți dintre noi nu avem amintiri cu părinții noștri ținându-se de mână sau sărutându-se de față cu noi. Am putea spune că legătura dintre ei nu mai este la fel de puternică ori că nu mai sunt la vârsta la care au fluturi în stomac, însă, realist vorbind, nici ei, la rândul lor, nu au văzut acest tipar afectiv, drept urmare, nu au făcut-o nici ei. Însăși exprimarea verbului „a iubi“ este catalogată drept un americanism spus cu prea multă ușurință în zilele noastre, fără a aprecia puterea incontestabilă a acestuia. Menținerea tăcerii și decizia de a face sex „pe ascuns“ cu partenerul sau de a nu ne săruta cu acesta de față cu cei mici nu reprezintă soluții pe termen lung, ci o ciuntire a copilului de azi și a adultului de mâine, care nu a văzut niciodată în casă iubire, intimitate, conectare, armonie.

Realizată la momentul oportun și la o vârstă propice, discuția despre sex (precum și despre perioada de care noi, ca adulți, avem nevoie) poate fi lină și concisă și poate, în egală măsură, să creeze legături bazate pe încredere și deschidere care pot fi fundamentele viitoarelor dialoguri. Pentru mai multe informații, vă recomand cărțile pe tema educației sexuale din magazinul Paginii de Psihologie.

Apelarea la ajutor specializat

Suntem conștienți că toate par mai ușoare atunci când doar citim despre ele, dar este mai greu să le și punem în practică. Un alt obicei pe care generația părinților noștri nu l-a avut este apelarea la un specialist în sănătatea emoțională. De cele mai multe ori, nu se discuta despre astfel de situații sensibile care apăreau inevitabil, pentru că ar fi însemnat un colaps ori un eșec familial total. Poza familiei perfecte, lipsită de conflicte, era prefigurată drept scop ultim, durerea și frustrările din spatele acesteia revărsându-se, în prezent, în cadrul cuplurilor tinere. 

Așadar, pentru că nu avem un tipar relațional la care să ne raportăm, specialiștii ne încurajează să ne deschidem sufletele și să admitem că nimic nu este ușor, dar nici imposibil.

Este sănătos să nu ne rușinăm să ne trăim viața, așa cum este ea, cu armonie și comunicare, chiar dacă suntem părinți și avem sute de îndatoriri cotidiene.

A fi părinte nu înseamnă a ne dedica viața în totalitate copilului, în așa manieră încât să uităm de a noastră.

Dacă, totuși, simțim că am vrea să facem acest pas, dar, din diverse motive, nu reușim, putem apela la ajutorul unui expert care ne va putea ajuta să găsim o soluție pentru a ne bucura de viață la maximum. Iată o listă cu psihoterapeuți din întreaga țară.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Back To Top
×Close search
Caută