©Credit photo: Edward Aninaru
Amalia Năstase este (dincolo de titulatura de „persoană publică“), mamă, soție, antreprenor, om de comunicare și ambasador al binelui. Este membru în board-ul Fundației „Renașterea“, Ambasador al Programului Național de Reducere a Mortalității Infantile „Salvați Copiii“, dar și președinte al Fundației pentru copii „Ronald McDonald“. Născută și crescută în cartierul Rahova din București, Amalia nu a uitat niciodată de unde a plecat și este un exemplu prin tot ce face, dar și prin felul în care verbul „a ajuta” face parte din modul ei de a fi. Familistă convinsă și posesoare a unui simț al umorului extrem de dezvoltat, a creat, pe perioada pandemiei, canalul de Youtube „Stai, ce? Cu doamna Amalia“, care se bucură de un real succes. Despre toate acestea, dar și despre multe altele, în interviul de mai jos.
Care este cel mai tare plan pentru această vară? Sigur că ne referim la unul care să includă toate restricțiile ce vor mai exista sau veni pe parcurs.
Vreau să nu mai aud despre corona vara asta și să stăm mult la mare, ca atunci când eram adolescenți și stăteam câte o lună în Vamă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Știm că te ocupi și de organizarea de evenimente. Cum te reinventezi pentru perioada în care nu se permit reuniunile mari de oameni?
Eu cred că lumea va reveni la normal în maximum două luni. Nu ai cum să faci evenimente la care oamenii să stea la 2 metri unul de altul. Până atunci, așteptăm și sperăm să putem face iarăși evenimente sociale, pentru că oamenii sunt făcuți să socializeze – ne lipsesc foarte mult evenimentele.
În plină stare de urgență, ne-ai delectat cu „Stai, ce? Cu doamna Amalia“. De unde a venit ideea și cine te-a ajutat în implementarea acestui proiect pe YouTube?
Am vrut să nu renunțăm la prieteni și să nu renunțăm la a ne conecta cu oamenii, așadar am gândit cu Răzvan și cu Lucian Ștefan (fondatorul Global Records) un format pe care să îl pot susține cu felul meu de a fi, cu ajutorul vital al lui Răzvan din spatele camerei și cu montajul de post-show al lui Adrian Horobeț, cu care facem echipă de mulți ani. În cele 33 de emisiuni din timpul stării de urgență, am avut peste 60 de invitați – care au fost, toți, foarte plăcut surprinși de felul cum se simțeau în live-uri. Îmi spuneau toți că e altfel la mine în live. Ne-am bucurat mult și am decis să nu terminăm seria de live-uri după ce s-a terminat starea de urgență. Așa că am decis să facem un live pe săptămână, în fiecare joi, spre deosebire de 5 pe săptămână (câte făceam în perioada de lockdown).
Care este primul gând care-ți trece prin minte, atunci când cineva te apelează cu „doamna Amalia Enache“?
„De-abia aștept să o sun pe Enache, să îi spun și să râdem“ – acesta e primul gând.
Ce crezi că ai învățat despre tine, în aceste luni complicate? E ceva ce te-a surprins într-un mod aparte?
Că am putut să construim, când multă lume era speriată, și că am putut să râdem, în acea perioadă în care auzeai numai despre lucruri amenințătoare. Că am putut să ajut în tot acest timp, mobilizând donații și mergând la spitale cu ele. Că am niște copii incredibil de buni și înțelegători și că putem să trecem peste orice împreună. Că a fost cea mai bună decizie să am o asigurare medicală privată, de 15 ani încoace, la MediHelp, cu al cărui personal am și vorbit foarte mult, în tot acest timp și am găsit răspunsuri și suport, pentru orice întrebare sau neliniște medicală.
Dacă privești spre trecut, crezi că este ceva ce nu vei mai putea face niciodată, din cauza faptului că a apărut coronavirusul?
Nu, nu cred asta. Cred că vom putea face tot ce făceam înainte. În câteva luni, de fapt, vom face ce făceam și înainte. Doar să ne permitem – că economia e singurul obstacol care ne va sta în cale, acolo am emoții.
Pe care dintre regulile sanitare îți este cel mai greu să o respecți?
Să stau cu masca pe față mai mult de 20 de minute.
Ești mama a două adolescente foarte cool și a unui preșcolar simpatic foc. Ce te epuizează cel mai tare, atunci când vine vorba despre parenting?
Dacă te epuizează ceva în legătură cu copiii tăi, nu prea e în regulă. Copiii se bazează pe noi, ca și cum am fi supereroii lor. Ei nu trebuie să știe niciodată că suntem obosiți, speriați, nesiguri. Dar trebuie să știe că ei au voie să se simtă și speriați, și nesiguri și neconformi; să le dăm voie să se simtă așa și să fie împăcați cu gândul că nu sunt tot timpul pe pereți de fericire.
Care-i cel mai bun sfat de parenting pe care l-ai primit vreodată?
Înainte să fii prietenul copilului tău, ești părintele lui – care poate lua și decizii mai neplăcute pentru el, dar decizii care îl vor ajuta pe copil să devină un adult responsabil. Apoi, putem fi cei mai buni prieteni.
Recomandă-ne o carte pe care consideri că merită să o citească lume cât mai multă…
Aldous Huxley – Minunata lume nouă.
Dacă ne întoarcem puțin la copilăria ta, ce visa fetița Amalia să se facă atunci când avea să fie mare?
Să călătorească prin toată lumea și să aibă prieteni în toată lumea.
Dacă i-ai explica acum fetiței Amalia de la 4-5 ani ce înseamnă iubirea, ce i-ai spune?
Iubirea înseamnă acceptare. I-aș explica ce înseamnă asta. Dacă ar înțelege mulți din semenii noștri că, fără iubire, nu putem – niciunul – să trăim normal și că iubirea nu există fără acceptare, atunci am încheia multe dintre conflictele actuale.
Care consideri că este cea mai mare provocare, pentru o familie reorganizată?
Una legată de faptul că membrii acesteia au de învățat să conviețuiască împreună în armonie. Dar sunt provocări în toate familiile – să nu uităm de mitul familiei tradiționale, în care perfecțiunea e doar declarativă. Dacă familia e întemeiată pe iubire, nu are cum să fie greșită. Nu știu care ar fi cea mai mare provocare în familia reorganizată… că nu m-am gândit niciodată la asta.
Partenerul tău, Răzvan, este atât un om de afaceri, cât și un suflet pasionat de poezie. În câteva cuvinte… cum sau, mai exact, cu ce te-a cucerit?
E simplu: ne iubim.
Care este pasiunea ta… acea activitate care te relaxează și, poate, chiar te încarcă cu energie?
Nu prea am pasiuni, în afară de a-i face fericiți pe cei pe care îi iubesc. Îmi plac concertele, îmi place snowboardul și îmi place să călătoresc. Dar pe toate acestea îmi place să le fac cu familia mea. Și merg, în fiecare zi, în jurul Lacului Herăstrău – pentru încărcarea bateriilor.
Noi, la Pagina de Psihologie, iubim cărțile și serialele… Ce serial bun ai văzut în ultima vreme, pe care ne recomanzi să-l vizionăm și noi?
Am văzut „Space Force“ pe Netflix și m-a amuzat. E scurt și funny și actual. E cu Steve Carell, pe care îl iubesc.
Una dintre prieteniile tale de durată este cea cu Andreea Esca, pe care ai avut-o invitată și în live-ul tău. Care sunt calitățile sau trăsăturile Andreei pe care le apreciezi cel mai tare, dar pe care nu i le-ai verbalizat, încă, față în față?
Andreea face pe toată lumea să se simtă specială, prin modestia ei. Nu credeam niciodată că marea Andreea Esca mă va băga pe mine în seamă, ba să mai fim și prietene. Deci, modestia și normalitatea ei mă impresionează cel mai tare.
Ce crezi că se întâmplă cu noi, după ce ne moare corpul? Care este viziunea ta asupra procesului de după moarte?
Eu cred că totul este energie care nu se sfârșește, cred că sufletul nostru e nemuritor și cred că no one really dies.
Dacă ar fi să joci într-un film care ți-a plăcut foarte tare, ce personaj ai vrea să întruchipezi?
Filmele mele preferate sunt cam triste, dar eu mi-am găsit multe răspunsuri în ele. „Melancholia“ este unul dintre ele, apoi „The End of the Affair“. Probabil că rolul actrițelor principale din aceste filme mi-ar fi plăcut să-l joc.
Un gând pentru Amalia de la vârsta de 90+ ani…
„Sper că ești în Los Angeles, pe Sunset, la un restaurant cu copiii, cu nepoții și cu Răzvan.“