Skip to content

Citind aceste rânduri, este posibil să descoperi că nemulțumirea față de modul în care îți planifici și îți gestionezi activitățile nu-ți este străină. Multora dintre noi ne este familiară. Poate că ai și încercat diverse strategii de gestionare a acestei dificultăți. Îmi imaginez că, uneori, cauți să reduci nemulțumirea punând presiune pe tine: „Trebuie să performez, să mă organizez, să bifez o listă lungă de sarcini“. Alteori, poate te lași poate pradă evitării. Simplul gând la multitudinea de sarcini care te așteaptă te împinge direct către activități plăcute prin care speri să-ți aduni energia și motivația de a începe. Din păcate, acestea funcționează mai degrabă ca o distragere, decât ca o sursă de stare de bine sau ca o modalitate eficientă de a te mobiliza. În loc să te ajute, aceste strategii te adâncesc în dificultate, ceea ce alimentează sentimentul de a fi prins(ă) într-un cerc vicios.

Există oare o scăpare din acest labirint care nu pare să ducă nicăieri? Răspunsul este categoric „da“.. În cele ce urmează, voi împărtăși o serie de abordări care pot reprezenta un bun început în acest sens.

Mintea: ce perspectivă te ajută să te mobilizezi?

Înainte de trece la acțiune, te invit să reflectezi câteva momente asupra modului în care te raportezi la țelurile pe care ți le propui. Care sunt acele gânduri care se activează atunci când urmează să te antrenezi într-o activitate solicitantă? Te regăsești în exemplele enumerate mai jos?

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


  • Auto-subestimarea: te îndoiești de capacitatea ta de a avea succes?
  • Intoleranța față de disconfort: crezi că n-ai putea să susții efortul necesar și să faci față emoțiilor neplăcute care pot apărea pe parcurs (oboseală, plictiseală, teama de eșec, iritarea din momentele în care te poticnești)?
  • Lipsa de energie: crezi că nu te vei putea mobiliza dacă ești obosit(ă), stresat(ă), demotivat(ă), demoralizat(ă)?
  • Teama de incertitudine: te gândești că, în absența certitudinii că vei avea succes, mai bine nu mai încerci deloc?
  • Catastrofizarea: te temi că ar putea exista consecințe foarte grave dacă nu efectuezi perfect sarcinile?
  • Teama de dezaprobare: ți-e teamă că, dacă nu faci totul perfect, ceilalți te vor critica?
  • Atitudinea hedonistă: funcționezi pe principiul că viața nu merită irosită cu lucruri care nu-ți fac plăcere?
  • Împotrivire la control: te gândești că n-ar trebui să fii forțat(ă) să faci sarcini pe care nu vrei să le faci?

Astfel de idei pot fi puternice și persistente, dar ele nu sunt imbatabile. Există diverse strategii prin care pot fi flexibilizate. Mai jos, găsești pașii unei astfel de strategii:

  1. Identifică o credință problematică care îți blochează acțiunea într-o situație specifică.
  2. Amintește-ți cum s-a conturat această credință.
  3. În ce fel este această credință problematică: este nerealistă, rigidă, nedreaptă, neadevărată sau contraproductivă?.
  4. Notează care sunt consecințele negative ale acționării pe baza acestei credințe;
  5. Formulează o credință mai rezonabilă, flexibilă, echilibrată, reală, utilă.
  6. Vizualizează pașii prin care poți aplica această nouă credință în situația identificată la punctul 1.

Inima: ce te inspiră și ce te energizează?

Când vrei să întreprinzi o acțiune, ajută să știi de ce (nevoile) și cum (valorile) vrei să faci acel lucru. Nevoile și valorile sunt asemeni unor busole interne care ghidează acțiunile noastre. Obiectivele au rolul de a deservi valorile și nevoile noastre, nu invers!

Nevoile reprezintă condiții necesare pentru a supraviețui și pentru a ne simți bine. Pe lângă nevoile de bază (de hrană, apă), ai o serie de nevoi emoționale: de atașament sigur, de competență și autonomie, de limite sănătoase, de autoguvernare și de relaxare. Nevoile sunt universale și non-negociabile. În ce măsură ții cont de aceste nevoi atunci când îți stabilești obiectivele?

Valorile surprind maniera în care acționezi pentru a-ți îndeplini nevoile și pentru a trăi o viață armonioasă. Nu există valori corecte sau greșite. Setul de valori care ne ghidează este preferențial și particular fiecărui individ.

Pentru identificarea valorilor tale, te invit să reflectezi la:

  • Care sunt acele realizări care ți-au adus bucurie și împlinire până în prezent?
  • Cum preferi să abordezi domeniile importante ale vieții tale (relațiile de atașament, profesia, relaxarea)?
  • Care sunt calitățile pe care le admiri cel mai mult la cei din jur? În ce circumstanțe ale vieții tale ai manifestat tu respectivele atribute?

Mâinile: ce te ajută să treci la acțiune?

Pasul definirii  obiectivelor te duce dinspre introspecție către acțiune.

℗PUBLICITATE



Un obiectiv util este: specific, relevant, consistent cu valorile, realizabil și pozitiv (axat pe ce îți dorești să faci, nu pe obiceiurile la care vrei să renunți).

Care sunt trei obiective importante pentru tine? Scrie-le și ierarhizează-le în funcție de prioritatea lor, de la cel mai relevant la cel mai puțin important. Alege un obiectiv pe care îl consideri prioritar și pe care vrei să te concentrezi în următoarea perioadă. Pe baza lui vei dezvolta un plan de acțiune.

Planul de acțiune este cel care transformă obiectivele din  viziune în realitate. Un plan de acțiune eficient pornește de la un obiectiv clar definit și cuprinde o serie de activități care converg către îndeplinirea lui.

Identifică resursele necesare și modul în care le vei obține.

Definește apoi fiecare pas pe care îl vei face, în ordinea în care îl vei face. Estimează timpul de care vei avea nevoie pentru îndeplinirea lui. Creează-ți în paralel un sistem de monitorizare a progresului.

Pentru că procrastinarea poate să apară în oricare moment al implementării unui obiectiv, este bine să anticipezi momentele, motivele și modurile în care s-ar putea manifesta. Alege câteva strategii prin care o vei gestiona. Iată niște recomandări în aceste sens:

  1. Împarte ziua în trei segmente, a câte opt ore fiecare. Un segment va fi dedicat somnului, altul muncii susținute și altul relaxării. Această divizare asigură un echilibru între grija față de sine și productivitate.
  2. Folosește legea inerției. Începe cu o sarcină care-ți place sau cu o sarcină foarte scurtă. Apoi, fără să te oprești, continuă cu o sarcină mai puțin îndrăgită sau mai complexă, pe care ai avea tendința să o amâni.
  3. Aplică tehnica pomodoro (tehnică de gestionare a timpului, dezvoltată de Francesco Cirillo la sfârșitul anilor 1980, al cărei nume provine din cuvântul italian pentru roșie, botezată după cronometrul de bucătărie în formă de tomată pe care Cirillo l-a folosit când era student). Stabilește-ți o limită de timp pentru a lucra la o sarcină (de exemplu, 25 de minute), după care ia o pauză de cinci minute. Revino în sarcină și lucrează pentru alte 25 de minute, urmate de cinci minute de pauză. Continuă astfel până când ai încheiat patru faze de muncă-pauză. Ia o pauză mai lungă, de 30 de jumătate de oră, apoi reia ciclul cu cele patru faze. Menține la minim sursele de distragere care ar putea interfera cu sarcina.
  4. Identifică momentele zilei în care te simți productiv, creativ, energic și valorifică acele momente pentru a face activitățile propuse. Identifică locurile în care tinzi să fii mai productiv. Asigură-te că mediul nu este bruiat de factori de distragere.

Un ultim, dar la fel de important pas este identificarea și aplicarea unor recompense prin care vei celebra micile victorii apărute pe parcursul procesului. Recompensele pentru reușitele mici estompează sentimentul că ratezi ocazii de a te bucura de viață sau că te privezi de ceea ce-ți face plăcere.

Bibliografie:

  • Saulsman, L., & Nathan, P. (2008). Put Off Procrastinating. Perth, Western Australia: Centre for Clinical Interventions.
  • Davis, M., Robbins Eshelman, E., McKay, M. (2000). The relaxation and stress reduction workbook (5thedition, paperback edition). New Harbinger Publications, Inc.

Citește și:

Andreea Păstin este psiholog clinician, organizațional și psihoterapeut cu formare în Terapia cognitiv-comportamentală și centrată pe scheme cognitive. În practica de cabinet, lucrează cu adulți, în cadru individual și de cuplu. Ca psihoterapeut, își însoțește clienții în demersul de autocunoaștere, de descoperire a resurselor și a potențialului lor, precum și în depășirea unor situații de viață care le pun reziliența la încercare. Dacă dorești să afli mai multe despre Andreea și abordarea ei terapeutică o poți găsi pe psyschematherapy.com.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%