Nu este pentru nimeni o noutate faptul că încă există persoane ce nu fac diferența între psihologie și psihiatrie, punând, cu nonșalanță, semnul egal între ele și, totodată, stigmatizând pe cei ce ajung să apeleze la astfel de servicii.
Cu toate acestea, cererea de expertiză în psihologie este din ce în ce mai mare, iar acest lucru se întâmplă atât ca un efect al pandemiei SARS-CoV-2, dar și pentru că tot mai mulți semeni aleg să-și vindece rănile emoționale, pentru a se putea bucura de propria viață.
Astfel, specialiștii în sănătatea emoțională ajung să fie tot mai vizibili și mai apreciați prin prezența lor în diverse industrii, întrucât deși vorbim de tipare felurite de activitate, nivelurile de stres sunt crescute semnificativ, iar capacitatea ori instrumentele de a le gestiona rămân aceleași, după cum afirmă și psihologul Justin Anderson, potrivit site-ului apa.org.
Cele mai importante noi domenii în care psihologii excelează
Echitate, diversitate, incluziune
De departe, domeniul cu cea mai rapidă creștere în care psihologii sunt căutați este în EDI (echitate, diversitate și incluziune). Așa se face că rolurile EDI în cadrul organizațiilor au crescut cu 71% în perioada 2015-2020 (potrivit LinkedIn Talent Blog, 2 septembrie 2020). Desigur, nu toate aceste roluri sunt constituite doar din psihologi, însă, așa cum afirmă și dr. Kizzy Parks, backgroundul în domeniu poate fi extrem de valoros: „Este important să înțelegem nu numai modul în care echipele interacționează, ci și politica biroului și caracteristicile personalității individuale.“ Totodată, este de părere că organizațiile sunt mai dedicate procesului mai mult decât oricând și își îndreaptă atenția spre schimbări semnificative pe care psihologii le pot ajuta să o inițieze. Pe de altă parte, Bernardo Ferdman, tot specialist în psihologie, este de părere că nu doar că psihologii sunt calificați la EDI, însă, aceștia pot aduce o valoare standardelor, dată fiind experiența lor în cercetare, în analiza de date, precum și în interacțiunea umană.
Domeniul politic
Am putea crede că psihologia nu are nimic de-a face cu politica, însă realitatea ne-ar putea da asumpțiile peste cap, prin exemplele pe care le putem avea. Doctorul în psihologie Cynthia Ann Telles (Universitatea din California, Los Angeles) a fost nominalizată pentru postul de Ambasador al SUA în Costa Rica, în timp ce Judy Chu, un alt expert în domeniul științei sufletului, este actualmente reprezentantă al districtului 27 din California, după o carieră de douăzeci de ani de predat psihologia. După cum punctează dr. Chu, ascultarea activă este un instrument uriaș în politică, pentru că, de multe ori, oamenii vor doar să fie auziți. „Fără îndoială, trebuie să faci ceva în privința problemelor, dar validarea sentimentelor oamenilor te duce la mai mult de jumătate din drum“, – încheie Judy, în vârstă de 68 de ani.
Psihologia și IT-ul
Cu activități și spectre de interes profesional total antagonice, la o primă vedere, am putea spune că între IT și psihologie nu se poate crea o punte de legătură. Și totuși, ele se întrepătrund fantastic. Psihologii nu numai că dețin cunoștințe clinice, dar au și bune abilități de interpretare a datelor, aspecte ce pot ajuta la dezvoltarea unor noi produse ce pot fi, total imparțial, accesibile, dar și echitabile. Aceasta este una dintre ideile pe care le îmbrățișează și Brian Pace (director AI la Lyssn, companie ce folosește învățarea automată pentru a oferi psihologilor feedback în urma muncii lor) și apreciază că psihologii au capacitatea de a se gândi la problemele ce ar putea apărea în cadrul livrării, precum și în cel al monitorizării modului în care sunt utilizate produsele tehnologice.
Divertisment și sport
Inclusiv în rândul serviciilor de solicitare media psihologii joacă un rol-cheie, deși, nici aici nu am fi crezut că putem vorbi de o relație de direct proporționalitate, ci, mai degrabă, indirect proporțională. Dar, toate aceste date provin din partea agenției de marketing „10 Yetis“, care susține că pe un interval de timp de șase luni, companiile au primit, în medie, trei solicitări săptămânale de surse psihologice.
℗PUBLICITATE
Chiar și în cazul documentarelor există un apetit crescut pentru expertiză psihologică, de vreme ce mulți dintre noi am renunțat la televiziunea prin cablu și ne-am orientat atenția spre online. Pe același șablon, și alți consumatori și-au schimbat opțiunile, astfel că există un număr crescut de persoane ce urmăresc genul acesta de programe, fapt ce determină regizorii, scenariștii, ori producătorii să aducă informații și date ce se bucură de acuratețe științifică.
Mergând pe același filon, psihologul clinician și fondator al ONG-ului de sănătate mintală „Give an Hour“, Barbara Van Dahlen, consultă și tratează probleme precum violența interpersonală și sinuciderea în cadrul emisiunii ABC A Million Little Things.
De asemenea, când spunem comedie, spunem voie bună, o stare de amuzament, și, totodată, filmări pline de haz și replici spumoase. Însă, așa cum multe lucruri nu sunt așa cum ni le imaginăm, sprijinul pentru sănătatea mintală poate fi util chiar și pentru actorii din această breaslă. Fie că vorbim de filmări ce au loc în locație, zile în șir, departe de familie, de rețeaua de sprijin, adesea pot fi extenuante, stresante, fără îndoială, cu atât mai mult cu cât nu pot avea acces la propriul terapeut.
Psihologii sportivi sunt, iarăși, extrem de căutați în prezent, prin rolul lor foarte important atunci când vorbim de performanțe, care nu implică doar o formă fizică exemplară, ci și o stare psihică și emoțională adecvate. Cu toate că este o cerință în alte ligi sportive profesionale, multe dintre echipe aleg să colaboreze cu psihologi drept sprijin pentru jucători, ca recunoaștere a cerințelor unice ale meseriei.
Cum ne situăm la acest capitol în România?
Psihologia și psihoterapia au reînviat odată cu încheierea regimului ceaușist, și aceste domenii au început să beneficieze de o lentă, dar evidentă creștere. În 2004 a apărut legea psihologului și Colegiul Psihologilor din România, care reglementează atât rolul psihologului, cât și al psihoterapeutului. Potrivit normelor legale, psihologii pot activa în mai multe structuri: psihologie clinică și psihoterapie, psihologie școlară, psihologia muncii, psihologia apărării.
Pe lângă facultățile de profil, avem și multe școli de psihoterapie, care le oferă absolvenților de studii superioare (psihologie, medicină, asistență socială, filosofie, psihopedagogie și teologie) posibilitatea de a se specializa într-o anumită abordare psihoterapeutică. O astfel de școală este și structura educațională a Paginii de Psihologie, care, prin Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie, instruiește începând cu anul 2012 primii psihoterapeuți relaționali din țara noastră.
Așa cum am punctat la începutul articolului, în România încă se face confuzie între psiholog, psihiatru și psihoterapeut. Dar, cu toate acestea, lucrurile se schimbă. Potrivit lui Gáspár György, psiholog clinician, psihoterapeut și coordonator științific în cadrul Paginii de Psihologie (PdP), structura clinică a PdP s-a dezvoltat semnificativ în ultimii doi ani. Zilnic, primind zeci de solicitări atât pentru oferirea de servicii de consiliere și psihoterapie, cât și întrebări cu privire la soluționarea unor situații de viață. Rețeaua de psihoterapeuți ai Paginii de Psihologie se întinde la nivel național și, an de an, sunt incluși noi specialiști care încheie programul de formare în psihoterapie.
Tot de când cu pandemia, psihologii Paginii de Psihologie au fost solicitați pentru nenumărate intervenții radio, TV sau articole publicate în mediul online, redacțiile de știri ale marilor trusturi media solicitând regulat intervențiile psihologilor specializați în diferite domenii clinice.
De o popularitate tot mai crescută se bucură și psihologii care facilitează cursuri și workshopuri în companii și multinaționale. Există o tendință crescătoare în ceea ce privește atât acordarea de servicii de sănătate mintală, cât și invitarea unor psihologi ca vorbitori la evenimentele importante ale instituției.
Desigur că nu vrem să ne îmbătăm cu apă rece și că suntem conștienți de faptul că aceste progrese sunt prezente în orașele mari ale țării. Merită, însă, punctat și faptul că în ultimii doi ani a fost o competiție acerbă pentru locurile de la facultățile de psihologie, numărul de aplicanți fiind mai mare decât al celor de la facultățile de medicină. Ceea ce înseamnă că psihologia iese din colțul de umbră și are toate șansele să devină una dintre cele mai utile și atrăgătoare domenii științifice din următoarele decenii.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
