Skip to content

Se spune că martie este luna femeii, care coincide cu începutul calendaristic al primăverii, totul transformându-se astfel într-o sărbătoare a ieșirii din hibernarea iernii, a naturii care dă semne colorate de viață și a urărilor de bine. Ne amintim de femeile din viețile noastre, le celebrăm și le răsfățăm cu tot felul de cadouri, atenții și vorbe frumoase. Dar ce facem în restul anului? Cum ne raportăm la femei?

Violența domestică îndreptată împotriva femeilor, normalizată în majoritatea familiilor

Cu siguranță este un subiect foarte vast și sunt multe aspecte ce merită dezbătute, însă aș vrea să ne uităm un pic la o zonă mai puțin plăcută, aceea care face ca sintagma „sexul slab“, așa cum sunt de multe ori numite femeile, să devină un atribut care ne face vulnerabile în fața abuzului. Melodia Erikăi Isac și Podcastul lui Micutzu, care vorbesc despre abuz, violență, bullying și ce este de făcut atunci când ne confruntăm cu orice formă de violență sau abuz, sunt un precursor bun pentru un subiect care a fost mult timp băgat sub atât de multe preșuri, încât ne-am obișnuit să îl ocolim, ca și cum n-ar exista.

Violența domestică îndreptată împotriva femeilor este prezentă în prea multe familii sau cupluri și s-a transformat în unele medii într-un soi de glume sinistre, precum „femeia nebătută la timp este tare-n gură“, „o palmă la timpul ei te salvează de bătăi de cap“, „femeia trebuie ținută ca o comoară: ascunsă“, „femeia trebuie educată“ și multe altele care, pe mine una, mă fac să simt un mare gol în stomac. De multe ori, frecvența acestor comportamente este atât de normalizată, încât pare ciudat să crezi că este ceva în neregulă, poți fi considerată slabă, se poate crede despre tine că te plângi prea mult și că ești prea sensibilă, că orice bărbat poate avea o scăpare sau un moment de furie în care nu se controlează. Ce ne mai spunem când intervine a doua criză de nervi, a doua palmă, câteva înjurături, un brânci a treia atingere nepotrivită și tot așa?!

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Violența nu este firească, nu este sănătoasă și nu reprezintă o formă de afecțiune sau o declarație a faptului că „îmi pasă așa mult de tine, încât m-ai adus în stare să fac asta“. Violența n-ar trebui să se întâmple de prima oară și este nevoie de foarte puțin ca aceste comportamente să devină obișnuință.

Legea 217/2003 distinge următoarele tipuri de violență domestică: verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială, spirituală, cibernetică, despre care puteți găsi mai multe detalii în textul acesteia.

Violența domestică nu este doar fizică

Dacă violența care implică partea fizică poate fi mai ușor de identificat, cea care implică partea emoțională este, de multe ori, atât de insidioasă, încât poate părea iubire, protecție sau grijă. Atenție, poate părea, nu și este!

Dacă ți se spune să nu mergi la muncă, s-ar putea să nu fie datorită faptului că ești iubită și prețuită, ci din cauză că nu se dorește ca tu să fii văzută, să ai contact cu alți oameni sau din alte motive similare.

Dacă ești urmărită peste tot și prin orice metodă, nu însemnă că ești protejată, ci că ai de-a face cu o persoană care nu are limite clare și care vrea să-ți controleze viața și să-ți arate că poate face acest lucru.

Dacă apare inopinat unde ești și tu de multe ori, nu însemnă că vrea să te surprindă plăcut, ci că cel mai probabil vrea să-ți arate că nu poți scăpa. Dacă îți spune că din cauza ta se întâmplă toate acestea, nu însemnă că suferă, ci că te șantajează emoțional.

℗PUBLICITATE



Dacă simți că mereu trebuie să-ți demonstrezi valoarea și fidelitatea în fața partenerului, nu ești într-o relație sănătoasă. Relațiile sunt un context ideal de creștere, însă nu atunci când unul este perfect și celălalt este într-o cursă interminabilă de a arăta că merită iubire.

Dacă el ține toți banii pentru că tu „nu ești în stare să-ți gestionezi finanțele“, nu însemnă că-ți vrea binele.

Dacă n-ai voie să mergi la școală, la cursuri sau la salon, să te vezi cu familia sau cu prietenii tăi, nu însemnă că te protejează de ei, ci că vrea să te izoleze social.

Dacă îți dă mesaje constant, te sună, cere poze și apeluri video ca să „vadă și el cum e acolo“ sau ca să-i arăți ce persoană de încredere ești tu, dacă vrea acces la telefonul tău sau la mail, nu însemnă că este curios, ci că nu vrea să piardă controlul asupra ta.

Dacă sunteți împreună, căsătoriți sau nu, și dacă inițiază un act intim, nu ești obligată să vrei în momentul acela și nu este datoria ta să satisfaci instant dorințele partenerului, indiferent de ce natură ar fi ele.

Dacă n-ai gătit în ziua respectivă, nu însemnă că ești o parteneră proastă, cum nu ești așa nici dacă nu gătești deloc.

De cele mai multe ori, tipurile de violență se întrepătrund și în prea puține cazuri este prezent doar un singur tip. Prezentarea lor ca forme de afecțiune și grijă, alături de subiectivismul caracteristic oamenilor, face ca identificarea și acceptarea lor să fie și mai dificile. De aceea, te încurajez să ceri ajutorul chiar și la cea mai mică bănuială.

Ar fi multe de zis, însă am să mă opresc aici, cu speranța ca aceste rânduri să ajute măcar o femeie să conștientizeze dacă se află într-o situație de violență domestică, vădită sau perfidă. Te îndemn să te informezi și să nu uiți nicio clipă că este în regulă să ceri ajutorul.


Citește și:

Alina Elena Nițu, psiholog clinician și terapeut cognitiv-comportamental, își iubește meseria și crede cu tărie în procesul terapeutic și în puterea oamenilor de a-și trăi viața așa cum doresc. Este empatică, respinge etichetele, apreciază acceptarea și consideră că oamenii pot învăța unii de la alții, dacă își doresc acest lucru. Îi place să scrie, iubește natura și conversațiile.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0