Fiecare persoană are nevoie de un medic generalist și de un psiholog. Franța ia atitudine: mersul la psiholog va fi decontat de către stat pentru întreaga populație – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Renumitul autor Maté Gabor scrie, în volumul Când corpul spune nu, că moartea începe de la cap. Întrebarea-cheie este dacă ține cineva cont de faptul că mintea și corpul nu pot fi separate sau dacă și în secolul XXI trăim ca în vremurile antice? Adevărul este că trăim într-o societate care încă stigmatizează mersul la psiholog sau psihiatru, care pune la îndoială știința și evoluția medicinei, o societate care este ea însăși extrem de bolnavă pe interior și pe exterior, asemenea unei măsele cariate și sparte.

Desigur că pentru acest lucru am putea găsi vinovate generațiile anterioare ce nu au avut acces la astfel de servicii, însă, în același timp, am putea să ne îndreptăm atenția spre noi înșine și să ne dăm răgazul să acceptăm că nimeni nu e perfect, că viața nu este doar despre fundițe roz și fericire exacerbată, ci este despre adaptare, provocări, durere și crâmpeie de împlinire.

Pe de altă parte, ajungând mai aproape de actualitate, pandemia COVID-19 nu reprezintă doar un tabel cu căsuțe și nume ale persoanelor infectate ori decedate, ci aici se includ și persoanele ce au căpătat tulburări de sănătate mintală ori ale căror probleme s-au agravat abrupt. 

Lipsa apropierii fizice și a contactului direct interuman, teama de a nu contacta virusul SARS-CoV-2, frica financiară, violența domestică etc., au făcut ca oamenii să se depersonalizeze, au făcut însingurarea să se instaleze, fără să existe o fărâmă de speranță pentru viitorul apropiat.

Incertitudinea zilei de mâine i-a determinat pe adulți să-și adâncească temerile și, involuntar să perpetueze, la nivel familial, starea de nesiguranță și frică. Iar toate acestea produc o adevărată durere, după cum ne spune și dr. Vivek Murthy, cel de-al nouăsprezecelea șef al Serviciului Federal de Sănătate Publică din SUA și autorul cărții recent traduse în română, Împreună

Din păcate, însă, nici copiii ori adolescenții nu au fost privați de aceste trăiri, școala online îndepărtându-i de colegii și de prietenii lor, de interacțiunile fizice (în rândul adolescenților am putea pune chiar un asterisc suplimentar), fapt ce a condus la o explozie a cazurilor de tulburări neurovegetative în rândul lor. Iar acest fapt este confirmat și de echipa de specialiști ai Paginii de Psihologie, care mi-au relatat că în ultimele luni, numărul lunar al solicitărilor pentru consiliere și psihoterapie a crescut de la câteva zeci, la câteva sute. 

Situația sănătății psihice nu este deloc ușoară, însă, asemenea virusului, nefiind tangibilă, vizibilă, rămâne undeva sub preș ori în spatele pereților caselor, fără a exista politici publice dedicate acestui segment, care să pună „piciorul“ în prag și să ia atitudine.

Sănătatea mintală are prioritate

Potrivit site-ului lemonde.fr, Franța ia atitudine în acest sens și, începând de anul viitor, tratamentul pentru tulburările psihologice va fi decontat de către stat „pentru întreaga populație, de la vârsta de trei ani“. Oficialii francezi recunosc efectele negative ale pandemiei, precum și repercusiunile pe termen lung ale acesteia în ceea ce privește sănătatea mintală.

Noile măsuri au fost anunțate chiar de președintele Emmanuel Macron, care subliniază că „în jur de 20% din francezi suferă de depresie. […] Consecințele pandemiei sunt la fel de tangibile în domeniul sănătății mintale.“

Astfel, toți cetățenii francezi ce dețin o trimitere de la medicul de familie în acest sens pot beneficia de ajutor de specialitate, prima sesiune fiind facturată cu 40 de euro, iar următoarele cu 30 euro și tot așa.

Potrivit sondajului CoviPrev (publicat în data de 17 septembrie), 15% dintre francezi prezintă semne de stare depresivă (cu 5% mai mult decât perioada anterioară pandemiei), 23%, semne de stări anxioase (cu 10% mai mult comparativ cu situația din afara epidemiei), iar 10% au avut gânduri suicidare în cursul anului (un număr dublu față de o perioadă normală).

℗PUBLICITATE



Să normalizăm mersul la psiholog 

În speranța îmbunătățirii accesului la îngrijire, Macron susține că vor fi create opt sute de posturi în centrele medical-psihologice, în vederea reducerii timpilor de așteptare (care sunt „în zonele tensionate mai mari de optsprezece luni, timp în care, evident, starea de sănătate a persoanelor suferinde se deteriorează“).

În egală măsură, douăzeci de echipaje mobile vor avea grijă de vârstnicii din căminele de bătrâni și din structurile medical-sociale, va exista un centru pentru adolescenți în fiecare regiune, precum și o sută de locuri în îngrijirea terapeutică a familiei.

Este de apreciat pasul important realizat de Franța în aceste vremuri sensibile. A pune punctul pe „i“ înseamnă a conștientiza și a normaliza mersul la psiholog, respectiv la psihiatru, așa cum mergem la orice alt specialist din domeniul sănătății. Iar România ar putea lua un exemplu de bune practici din partea țărilor în care sănătatea mintală contează. 

Este lesne de înțeles că dincolo de familie, prieteni, colegi, avem posibilitatea de a ne deschide în fața unui om cu competențe clare în acest sens, care ne poate ghida și ajuta să gestionăm conștient mare parte din provocările cu care ne confruntăm.

Este sănătos să ne reamintim, din nou și din nou, că noi toți venim din familiile de origine cu anumite bagaje emoționale, mai grele sau mai ușoare, pe care ar fi înțelept să le despachetăm cu multă grijă în preajma altor semeni. De cele mai multe ori nu știm să o facem și apelăm la reacții de moment, negândite, pe care le perpetuăm în lipsa unui „manual de instrucțiuni“. Totodată, merită să interiorizăm faptul că este normal să simțim deznădejde, frică, însă la fel de firesc este să ne dorim să știm să le gestionăm, pentru a nu ne răni și mai tare ori pentru a nu destrăma rapid conexiuni clădite în timp, cu atât de multă grijă. 

Vezi aici lista națională de psihoterapeuți recomandați de Pagina de Psihologie.

Bianca Sîrbu

Bianca Sîrbu - jurnalist, lifestyle editor, om de bazã, pasionatã de comunicare, scris și materie cenușie.

Caută