Disclaimer: acesta nu este un articol care promovează vreun partid politic sau vreo orientare politică, ci este un articol ce are ca scop discutarea unor aspecte psihologice legate de deciziile de vot și sugerarea unor modalități de a face față stresului din perioada alegerilor politice.
De unde pornești?
În perioadele care precedă alegerile electorale de orice tip, o parte dintre noi resimțim stres și poate neliniște cu privire la viitor, pentru că ne sunt puse pe masă temele care contează (dreptul la avort, drepturile minorităților, măsurile pentru protecția mediului, securitatea națională, economia, educația). Frica și neliniștea sunt emoții care ne semnalează pericole și posibile amenințări și care ne pun în gardă, ne mobilizează, de multe ori, să ne implicăm. În egală măsură, ele pot afecta și negativ felul în care funcționăm, în sensul că ne blochează sau ne îndepărtează de anumite subiecte, ori trezesc în noi ură.
În cadrul campaniilor electorale, mesajele care activează frică sunt foarte des folosite pentru a convinge electoratul, pentru a-l mobiliza într-o direcție sau alta. De aceea e important să știi cu ce ai de-a face, să înțelegi când e justificată frica și când nu, dar mai ales să-ți pui întrebări în legătură cu efectele pe care le au asupra ta mesajele care transmit frică:
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
- îți activează prejudecăți?
- te îndepărtează de ceilalți?
- te fac să vezi adversari și pericole unde nu există, de fapt?
E ușor ca cineva să inducă frică și să găsească un inamic, un țap ispășitor, iar apoi să se plaseze în poziția singurului salvator. O astfel de strategie convinge, pentru că, odată ce e instalată anxietatea cu privire la subiectul X, intenția de vot se poate schimba, deoarece respectivul vine și cu soluția la criză.
Cum arată tacticile bazate pe frică?
Unele dintre strategii vizează îndreptarea voturilor către un anumit candidat sau partid și mizează pe tendința creierului de a căuta și de a vedea siguranță în numere ori grupuri mari. (Waldroff, 2020) Spre exemplu, dacă o problemă e încadrată ca fiind o chestiune de grup, care amenință o întreagă comunitate, iar partidul X se prezintă ca fiind cel mai bun la treaba Y, pot folosi în buclă subiectul ca să îndrepte electoratul în direcția lor, din moment ce ei sunt cei mai competenți la rezolvarea problemei.
℗PUBLICITATE
Alte strategii folosesc frica pentru a lua voturi de la oponenți. Folosind discursurile de tip: „Dacă x câștigă alegerile, va fi o catastrofă din punct de vedere….“, există șanse ca electoratul să fie convins că e nevoie să voteze într-un anumit fel pentru a evita un pericol.
Strategiile bazate pe frică pot duce și la absenteism, pentru că reacția legată de mersul la vot poate fi una de adversitate, iar indivizii se pot simți descurajați sau se pot gândi că, de fapt, n-au nicio opțiune.
Ce poți face în aceste situații?
- Înainte de toate, să înțelegi frica. E nevoie să-ți amintești că această emoție induce precauție, iar când ne e frică, căutăm și informație care să confirme că pericolul e real și poate că informația nu e tocmai validă. Așa că ar fi de dorit să cauți informații din mai multe surse și nu doar atunci când ești speriat(ă).
- Dacă simți frică când asculți declarații, discursuri din campanie, adu-ți aminte că multe afirmații sunt strategice și evaluează nivelul pericolului (Cu alte cuvinte, întreabă-te: „Cât sunt de amenințat de problema X?“).
- Pune-ți mereu întrebări dacă frica e rațională în acel moment sau dacă e folosită ca armă. Uneori, apare în cadrul unor dezinformări. Vestea bună e că, atunci când știi că informația e distorsionată și identifici sursa, frica poate slăbi în intensitate.
- Antrenează-ți mintea în a recunoaște conspirațiile. De obicei, ele nu sunt concrete și testabile. E nevoie de căutarea unor informații din surse multiple, non-partizane.
- Redu-ți expunerea la acele canale media care promovează știri false.
- Atunci când vrei să discuți cu cineva care are altă opțiune politică, ajută să-ți păstrezi curiozitatea, să te concentrezi pe relație și să-ți aduci aminte că nu vorbești direct cu liderul ori cu reprezentanții partidului respectiv. Uneori uiți, dar există zone de gri: poate omul din fața ta nu e de acord cu orice idee/măsură propusă de respectivul candidat, chiar dacă-l susține.
Cum gestionezi stresul legat de schimbările politice?
- E nevoie să fii informat(ă), dar nu în exces. Dacă timpul petrecut citind știri e unul considerabil și-ți afectează alte activități, în timp ce-ți crește nivelul îngrijorării, atunci e nevoie de o limitare. O idee ar fi programarea unui anumit interval din zi pentru această activitate (APA, 2017).
- Dacă cei din jur au opinii politice diferite, e nevoie să cauți elementele comune, să asculți poveștile și motivele, iar mai apoi să-ți expui argumentele.
- Dacă nivelul de stres legat de o anumită tema e ridicat, un mijloc de combatere e implicarea în viața comunității: identifică ce e important și caută organizații care militează pentru respectiva cauză (drepturile minorităților, drepturile animalelor, criza climatică etc).
Frica indusă de anumite discursuri politice nu e mereu irațională și nu aduce mereu ură sau divizare socială. În unele situații, aceste discursuri atrag atenția asupra unor probleme și teme care contează de fapt și e posibil să ofere și soluții. E important doar să le analizezi și să te gândești dacă ții cont de anumite aspecte esențiale pentru o lume liberă: drepturile și libertățile tuturor și demnitatea fiecărui individ din societate. Pentru că, la final de zi, acestea sunt lucrurile care contează cu adevărat.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
