Skip to content

În ultima perioadă, am primit tot mai des această întrebare în cadrul ședințelor de consiliere parentală și în cadrul grupului de suport pentru mame de frați pe care le susțin: „Este o idee bună să-i permit copilului meu să lipsească o perioadă după nașterea fratelui sau surorii mai mici?“.

Dat fiind că fiecare familie este unică, cu particularitățile, nevoile, posibilitățile, credințele și dorințele ei, cred că la această întrebare nu poate răspunde nimeni mai bine decât tine, dragă părinte, care poate te simți îngrijorat în acest moment.

Prin acest articol, îmi doresc să te ajut să observi care sunt avantajele, dar și dezavantajele de a-i permite copilului să absenteze temporar de la grădiniță după nașterea bebelușului.

În general, familiile care aleg să-i ofere copilului posibilitatea de a rămâne acasă o perioadă, după nașterea celui mic, optează pentru un interval care poate varia de la o săptămână până la trei luni. La baza acestei decizii se află adesea frica de îmbolnăvire. Dat fiind că primele trei luni din viața unui bebeluș sunt fragile, mulți părinți preferă să limiteze contactul cu exteriorul, mai ales cu colectivitatea.

Imediat după frica de îmbolnăvire, se află nevoia de adaptare a întregii familii la această nouă structură.

Care sunt avantajele acestei alegeri?

Iată o parte dintre avantajele pe care eu le-am observat, dar despre care vorbesc și specialiștii în parenting și psihologie:

  1. reducerea riscului de îmbolnăvire;
  2. mai mult timp și spațiu de adaptare la noua configurație a familiei pentru fiecare membru;
  3. diminuarea geloziei (mai multe șanse ca cel mare să se simtă în continuare acceptat și iubit);
  4. mai multe șanse de cunoaștere și apropiere între frați;
  5. mai mult timp petrecut alături de familie pentru primul născut.

Care sunt dezavantajele acestei alegeri?

  1. uneori în ciuda eforturilor, îmbolnăvirile apar oricum;
  2. reîntoarcerea la grădiniță poate fi dificilă, copilul poate refuza să mai meargă, însă ține cont că acest regres poate apărea chiar și atunci când alegi să-l duci la grădiniță fără pauză;
  3. mama se poate simți mai obosită, uneori chiar copleșită, fiind nevoită să gestioneze sarcinile zilnice împreună cu doi sau mai mulți copii;
  4. plictiseala se poate instala mai ușor pentru copilul mai mare și ar putea solicita mai des decât de obicei interacțiunea cu părintele;
  5. rutinele celui mare ar putea avea de suferit din pricina nevoilor urgente ale bebelușului.

Cum să abordăm reîntoarcerea în colectivitate după ce am ales să stea acasă o perioadă?

Decizia de a-i permite copilului cel mare să absenteze o perioadă de la grădiniță este una tot mai des întâlnită. Eu însămi am fost unul dintre părinții care au optat pentru această variantă.

Accentul ar trebui pus pe faptul că se întoarce la grădiniță pentru că este copil mare și, spre deosebire de bebeluș, poate face acest lucru. Poți face afirmații de genul: „Oaaaa! Ce grozav că tu poți merge la grădiniță, unde înveți așa multe lucruri, ai prieteni, te distrezi și îl înveți apoi și pe bebeluș dacă vrei!“. Copiii adoră rolul de profesor, se simt mari și importanți.

Îl poți întreba ce i-ar plăcea să faceți împreună la întoarcerea acasă și, desigur, să te asiguri că poți avea un timp doar pentru el la revenire. Este foarte important să-i spui adevărul și să accepți plânsul lui, atunci când apare. Este normal și face parte din dezvoltarea sănătoasă a copiilor.

℗PUBLICITATE



Îi poți povesti sau repovesti despre perioada în care el însuși era așa mic și stătea acasă cu tine. Cum la început era complet dependent de voi, părinții, pentru orice avea nevoie și iată ce mult și ce frumos a crescut! Acum poate face multe lucruri de unul singur și este nevoie ca și bebelușul să primească această îndrumare, până când va putea merge și el la grădiniță.

Puteți citi sau reciti cărți care ajută la adaptarea la grădiniță și la conștientizarea că acum este un copil mare.

Iată câteva exemple de lecturi pe care eu le recomand și care m-au ajutat atât în dinamica cu copiii mei, cât și în practica atelierelor pentru copii:

  • Eric merge la grădiniță, de Ioana Chicet-Macoveiciuc este foarte bine structurată și oferă multe exemple despre emoțiile pe care le trăiesc copiii în adaptarea la grădiniță;
  • Firul invizibil, de Patrice Karst este o carte foarte frumoasă și utilă atât copiilor, cât și părinților, despre legătura dintre mamă și copil;
  • Nu mai sunt un bobocel este o carte drăguță, din care copiii vor înțelege că este normal să crească și să intre în alte etape ale vieții;
  • Micul Noi la grădiniță, de Daniela Kunkel este o carte despre acomodarea la grădiniță, cu ilustrații încântătoare și cu un text plin de sensibilitate;
  • Grădinița pentru totdeauna, de Mira Loghin este o carte bazată pe observarea comportamentului relațional al copiilor și pe principiile Comunicării Nonviolente.

Toate aceste cărți îl pot ajuta pe copilul tău să vadă cât de mult a crescut și ce grozav este acest lucru.

În cazul în care alegi ca micuțul tău să-și continue activitatea la grădiniță fără întrerupere, ia în calcul că:

  • s-ar putea simți mai nesigur decât ar fi normal;
  • are mai puține ocazii de îndrăgire a bebelușului;
  • se poate simți respins;
  • poate manifesta comportament indezirabil despre și ai putea crede că „se alintă“.

În final, indiferent de alegerea pe care o vei face, îți doresc succes și te las cu această ultimă idee, care sper să-ți fie de folos în gestionarea situației:

Oferă spațiu și înțelegere copilului pentru a-și exprima emoțiile. Posibil să vină acasă cu crize aparent din senin, cu multe mofturi sau chiar reproșuri. Încearcă să nu le iei personal și să accepți această perioadă ca pe ceva temporar, pe care o vei depăși mai ușor dacă ai răbdare și căldură pentru el.


Citește și:

Sunt Mădălina Mărian, consilier parental și pentru dezvoltare personală. Sunt absolventă a celui mai complex program științific de formare în parenting din țara noastră, Parenting MasterClass.
Misiunea mea este să ajut mamele să dobândească noi abilități prin care să gestioneze eficient și cu căldură conflictele între copii. Sunt pasionată de evoluția umană și parenting. Am pornit propria mea călătorie spre autocunoaștere și vindecarea copilului interior de mai bine de 10 ani. Odată cu rolul de mamă, am accelerat acest proces, ajutată de copiii mei, care nu ratează niciun buton sensibil.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0