Skip to content

Dragilor, v-am pregătit un fundament de la care să pornim în tratarea fricilor. Cinci episoade formate pe baza literelor ce alcătuiesc FRICA. În aceste episoade includem şi cunoaşterea ce ar trebui să fie întotdeauna la baza unei relaţii, comunicarea ce ar trebui să nu lipsească din nicio relaţie, asumarea alegerilor, conştientizarea şi asumarea efectelor alegerilor ce se găsesc în toate relaţiile. Dar toate la timpul lor.

Acum aş dori să ne oprim puţin la frica activată de schimbare în relaţie. Înainte de a ne angaja într-o relaţie, fiecare dintre noi, indiferent de vârstă şi pregătire, ne confruntăm cu frica de necunoscut. Avem multe necunoscute în dreptul persoanei şi chiar al relaţiei. Ne este teamă să nu fim corect înţeleşi, să nu fim respinşi, şi mai ales să nu fim părăsiţi.

Cei mai mulţi trecem de aceste frici, nu conştientizăm fricile cu care venim din familia de origine sau din formările şi informările acumulate; şi începem relaţia pornind de la plăcerea de a fi cu cealaltă persoană, sau aşa cum se întâmplă din ce în ce mai des, pornim de la interese diferit nuanţate. Relaţia poate dura luni sau ani, în care cei mai mulţi nu îşi iau timp să se cunoască. La un moment dat, cei doi se află în faţa alegerii: Se căsătoresc sau nu? Vor sta în alt oraş sau în altă ţară? Vor schimba locul de muncă, sau chiar stilul de viaţă? Acesta este un prim moment când frica se instalează – FRICA DE SCHIMBARE.

Ne este greu să ieşim din rutină, să ne schimbăm obiceiurile, şi poate chiar mentalităţile. Frica aceasta se poate transforma în panică, poate fi întreţinută şi dezvoltată de cei apropiaţi şi poate distruge relaţia, sau de multe ori frica este cosmetizată de interese, sau din disperare. Rămân împreună, se căsătoresc pentru că un anumit interes este primordial în faţa fricii, sau pentru că frica, disperarea, că vor rămâne singuri şi greutatea de a face faţă prejudecăţilor devine superioară fricii de schimbare. Foarte puţini se opresc pentru a analiza şi pentru a comunica unul cu altul, în rezolvarea fricii de schimbare. Şi mult mai puţini apelează la specialist pentru a învăţa să se cunoască în realitatea esenţei lor şi pentru a învăţa şi a descoperi beneficiul lui „împreună“ în tratarea fricilor.

Avem nevoie să conştientizăm multiplele posibilităţi pe care le deţinem prin „lucrarea cu noi înşine“ şi prin descoperirea posibilităţilor ce le vom avea „împreună“. Dar frica de schimbare activează în relaţie şi mai târziu. Dacă nu ne-am cunoscut înainte, dacă nu am tratat frica înainte, ea apare şi reapare ori de câte ori în viaţa de relaţie apare o schimbare oricât de mică. Este mai uşor să ne ocupăm de fricile inerente ce apar pe parcursul relaţiei, dacă ne-am luat timp să ne cunoaştem, să dezvoltăm permanent cunoaşterea, să ne placă descoperirea şi dacă am tratat fricile de la început.

Cu cât amânăm şi cu cât ne convingem că ne putem „descurca” , cu atât ne va fi mai greu să scăpăm de frici pentru că vom începe să învăţăm şi să ne perfecţionăm diferite metode de a ascunde fricile, de a le masca, de a le cosmetiza, şi poate, de a găsi vinovaţi în exterior.

℗PUBLICITATE



Frica este a noastră; Personal trebuie să lucrăm cu ea; Ne poate ajuta un specialist.

Acest proces de durată şi dureros nu-l putem pasa celuilalt şi nici nu putem prelua povara celuilalt. Dacă ne luăm timp să ne cunoaştem şi să lucrăm cu noi, putem trata şi fricile trecutului şi fricile care apar.

Dacă fugim de ele… dacă le cosmetizăm… dacă le negăm… fricile se înmulţesc şi se dezvoltă punând în pericol sănătatea personală şi cea de relaţie. Nu putem aştepta rezolvarea de la celălalt. Nu intrăm într-o relaţie sau nu ne căsătorim pentru ca partenerul să trateze fricile noastre. A fi împreună nu înseamnă preluare de poveri. A fi împreună nu ne uşurează procesul tratării fricilor când apar schimbări pe parcursul relaţiei, dacă nu conştientizăm şi nu ne asumăm tratarea în dreptul nostru, fiecare. Procesul este individual; iubirea partenerului ajută la grăbirea vindecării şi la o vindecare de calitate. Responsabilitatea este prea mare dacă un partener preia procesul tratării celuilalt sau dacă i se revarsă tot bagajul. Şi urmările sunt distructive atât în dreptul partenerului cât şi pentru copiii celor doi parteneri.

De ce să trăim sub imperiul fricilor?!  De ce să le amplificăm şi să le revărsăm?!

Să ne asumăm fiecare procesul, şi să ne bucurăm că „împreună“ putem uşura tratarea şi o ajutăm prin mai multe perspective descoperite.

Frica de schimbare nu o putem înlătura, dar o putem îmbrăţişa.

Mariana Olariu - psiholog clinician, psihoterapeut de familie, dar în primul rând un om între oameni ce se bucură cu recunoștința de viață și vrea să împărtășească din experiențele personale și profesionale. Autoare a blogului ommelia.wordpress.com

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0