Skip to content

În acest moment, purtăm un război cu coronavirusul pe două fronturi – unul care ține de partea noastră cognitivă, de realitatea subiectivă (gândurile, scenariile și interpretările minții umane) și un altul care are de-a face cu realitatea obiectivă. În ceea ce privește războiul exterior (cel faptic și obiectiv), autoritățile și mass-media ne informează constant în legătură cu ce avem de făcut. Nouă ne revine responsabilitatea de a gestiona cât mai bine conflictul interior – această luptă cu gândurile și emoțiile proprii.

Este înțelept să începem printr-o îmblânzire a emoțiilor. Pentru că, înainte de toate, ființa umană simte și abia după aceea gândește și acționează. Trăirile principale pe care le avem cu toții în această perioadă sunt cele de frică, anxietate, neliniște, preocupare, agitație. Și toate acestea au sens, deoarece reprezintă o reacție firească a sistemului nervos în situații de incertitudine și de nesiguranță.

Creierul uman va descărca mai multă adrenalină, pentru a ne pune organismul în mișcare. Iar cel mai înțelept lucru pe care-l putem face este să găsim o persoană de încredere, cu care să vorbim – față în față, la telefon sau printr-o aplicație online – despre emoțiile pe care le trăim.

Igiena minții presupune să recunoaștem și comunicăm ceea ce simțim și gândim

Este indicat să evităm o astfel de conversație cu persoanele care nu sunt adulte. Să nu vorbim despre temerile noastre cele mai mari cu copiii noștri sau cu cei care au tendința de a-și minimaliza ori exagera emoțiile, cu cei care nu fac diferența între emoții și gânduri sau cu aceia care nu știu să asculte, ci doar să vorbească.

Sunt de părere că, dacă ne gândim serios, fiecare dintre noi va găsi cel puțin 2-3 astfel de persoane de încredere. Sunt acei adulți care cunosc valoarea relațiilor interpersonale și știu că emoțiile pot fi îmblânzite cel mai ușor dacă sunt identificate, etichetate și verbalizate. Bine ar fi să nu ne rușinăm de emoțiile noastre, ci să le punem în cuvinte, chiar dacă asta ne face să ne simțim vulnerabili.

Iar după ce ne-am exprimat trăirile, este important să-i oferim și celuilalt posibilitatea de a pune în cuvinte ce simte, în legătură cu extinderea virusului în România. Este adevărat că frica și anxietatea sunt mai contagioase decât virusul chinezesc – acestea se extind mai repede și ne pot cauza mai mult disconfort psihologic –, dar relațiile interpersonale bazate pe încredere au puterea de a ne domoli emoțiile și de a ne scoate la suprafață resursele (în special, optimismul specific uman).

De regulă, suntem tentați să construim o poveste în jurul emoțiilor noastre, în jurul a ceea ce trăim… De aceea este important să ne igienizăm mintea, la fel cum ne curățăm mâinile. Și să nu credem tot ce gândim. Este știut că mintea omului modern produce zilnic, în medie, între 12.000 și 60.000 de gânduri, iar 85% dintre acestea păstrează un conținut negativ, deși 95% dintre ele nu vor deveni niciodată realitate.

℗PUBLICITATE



Astfel, este înțelept să ne raportăm la gândurile noastre negative într-o manieră cât mai inteligentă: să le conștientizăm (sau observăm), fără a le include în categoria faptelor reale, și să ne reamintim că sunt doar gânduri (adică produsul minții noastre).

Îngrijorările pot să fie productive sau neproductive. Primele ne încurajează să ne implicăm într-o serie de comportamente prin care să facem tot ce ține de noi pentru a ne proteja de virus (să ne spălăm pe mâini la fiecare oră, să folosim dezinfectanți pentru clanțele ușilor, blatul din bucătărie și masa de birou, să tușim sau strănutăm îndreptând fața spre cot sau folosind un șervețel pe care mai apoi să-l aruncăm, să evităm zonele extrem de aglomerate). Evident, o minte anxioasă va spune că niciodată nu ți-ai luat suficiente măsuri, atunci când vine vorba despre comportamentele de protecție sau prevenție. Și atunci, se nasc gândurile neproductive, care încep cu „Și dacă…“. Tocmai de aceea este important să vorbim despre gândurile noastre cu oamenii de încredere.

Odată ce rostim cu voce tare ceea ce gândim, s-ar putea ca luciditatea să ne revină și să realizăm că poveștile noastre sunt mai dramatice decât este cazul. De asemenea, s-ar putea ca ceilalți să ne răspunde într-o manieră liniștitoare pentru noi și să ne transmită că nu suntem singuri, că împreună putem face față și virusului chinezesc – că, împreună, suntem mai puternici.

Rutinele de zi cu zi rămân importante și în vreme de „război cu virusul“

Este important să ne relaxăm corpul, care în aceste zile ar putea fi mult prea încordat și tensionat, să facem mișcare și să recurgem la exerciții de meditație cât mai des. În cartea mea, Mindfulness urban, sunt prezentate nenumărate exemple de tehnici care pot duce la liniștirea sistemului nervos și ne pot ajuta să intrăm în contact cu punctele noastre forte.

Știu că ne vine foarte greu să râdem atunci când simțim frică și anxietate, neliniște sau îngrijorare, dar este important să aducem și puțină veselie în lumea noastră psihologică. Optimismul, încrederea în bine și speranța ne pot ajuta să tolerăm mai ușor valurile de anxietate. De aceea, este important să împărtășim cu ceilalți lucruri pozitive și amuzante, în discuțiile pe care le purtăm. Să continuăm să ne uităm la serialul preferat. Să citim de mai multe ori pe zi și să-i oferim astfel minții noastre și altă informație decât ceea ce ne comunică jurnalele de știri sau radioul de gânduri din capul nostru.

E greu, ne este frică și nu avem control asupra a ceea ce se întâmplă. Dar ne putem proteja și putem alege să rămânem împreună la bine și la greu. Fie ca noi toți să rămânem sănătoși și să fim protejați în această luptă cu COVID-19.

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0