Dr. Gabor Maté este un medic și autor renumit, specializat în domenii precum trauma, adicțiile, stresul și dezvoltarea copilului. Născut în Ungaria în 1944 și emigrat în Canada la o vârstă fragedă, dr. Maté a devenit o voce importantă în înțelegerea modului în care experiențele timpurii și trauma influențează sănătatea fizică și mintală pe parcursul vieții. Publicul din România a avut ocazia să-l descopere atât prin conferințele pe care le-a susținut cât și grație volumelor pe care le-a publicat.
De ce normalitatea este un mit
Una dintre lucrările sale recente este Mitul normalității, o carte care te ajută să-ți formezi o imagine mai clară despre cum funcționează trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică.
Dacă mai ai nevoie de un imbold pentru a decide dacă această lectură este potrivită pentru tine, iată câteva idei-cheie:
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
1. Nicio specie de hominizi nu ar fi putut supraviețui suficient de mult timp pentru a evolua dacă membrii săi s-ar fi văzut pe ei înșiși ca indivizi atomizați, învrăjbiți de Natură împotriva semenilor lor. Contrar modului nostru actual de operare, o viziune tradițională a interesului propriu ar fi sporirea legăturii și a apartenenței la comunitate, în beneficiul tuturor. Interesul propriu autentic nu trebuie să fie confundat cu o poziție suspicioasă și competitivă față de ceilalți.
2. Am ajuns să cred că, în spatele întregii epidemii de afecțiuni cronice, mintale și fizice, care ne afectează în momentul actual, există ceva în neregulă în însăși cultura noastră, care generează atât epidemia de afecțiuni de care suferim, cât și, în mod crucial, barierele ideologice care ne împiedică să vedem clar situația dificilă, pentru a putea face ceva în acest sens. Aceste bariere – prevalente în întreaga cultură, dar endemice, într-o măsură tragică, în propria profesie – ne fac să ignorăm conexiunile care leagă sănătatea de viața socio-emoțională.
3. Trauma, până când nu o rezolvăm, ne ține blocați în trecut, furându-ne din bogățiile momentului prezent, limitând ceea ce putem fi. Impunându-ne să suprimăm părțile rănite și nedorite ale psihicului, ea fragmentează sinele. Până când nu este văzută și recunoscută, trauma este, de asemenea, o barieră în calea creșterii. În multe cazuri, ca și în al meu, ea distruge sentimentul de valoare al unei persoane, otrăvește relațiile și subminează aprecierea pentru viața însăși.
4. Înainte de a ne dezvolta capacitatea de a participa la construirea universului nostru, lumea ne modelează. Prin ce mijloc? La început, prin corpurile, mințile și circumstanțele părinților noștri, care la rândul lor sunt modelați de starea lumii din jurul lor și de poveștile generațiilor anterioare. În acest fel, propriile corpuri și minți sunt produse ale culturii mai largi încă de la început, un curs al vieții care începe odată cu concepția.
5. În ciuda atașamentului nostru față de conceptul individual de sine, suntem mai degrabă asemănători cu furnicile în această privință. „Ființa umană are mult mai puțină autonomie decât ne-ar plăcea să credem“. Modul în care funcționăm ca indivizi nu poate fi înțeles în afara relației noastre cu grupul mai mare. Cu alte cuvinte, caracterul și personalitatea noastră reflectă nevoile mediului în care ne dezvoltăm. Rolurile care ne sunt atribuite sau refuzate, modul în care ne încadrăm în societate sau suntem excluși din ea și ceea ce cultura ne induce să credem despre noi înșine determină în mare măsură starea de sănătate de care ne bucurăm sau bolile care ne afectează. Din acest punct de vedere și din multe altele, boala și sănătatea sunt manifestări ale macrocosmosului social.
6. Caracterul social este însămânțat atunci când copiii sunt privați de alăptare; când așteptările lor de a fi ținuți în brațe, sădite în ei de natură sunt dejucate; când sunt lăsați singuri să plângă până se liniștesc; când sunt constrânși să-și reprime sentimentele; când sunt programați să se adapteze la așteptările celorlalți; când li se refuză jocul liber spontan; când sunt „disciplinați“ prin măsuri punitive, cum ar fi tehnicile de „pauză“, care îi amenință cu pierderea a ceea ce își doresc cel mai mult – acceptarea necondiționată.
7. Oricare ar fi gradul de rănire, orice dependență este un fel de poveste despre căutarea unui refugiu: de la sentimente intolerabile provocate de adversitate și niciodată procesate, la o stare de libertate temporară, chiar dacă iluzorie. Din nou, încercați să spuneți NU la așa ceva.
8. În calitate de lector pe tema stresului și a traumelor, sunt adesea întrebat ce am putea învăța din experiența pandemiei de COVID-19. Cea mai importantă dintre lecții este, cu siguranță, indispensabilitatea conexiunii – conexiune de care materialismul globalizat a sărăcit cultura modernă din ce în ce mai mult, cu mult înainte ca izolarea impusă de virus să ne amintească de sărăcirea spirituală a vieții fără conectare. Impactul asupra sănătății este incomensurabil.
9. Cultura modernă promovează adesea valori care ne înstrăinează de noi înșine și de ceilalți, ducând la o ruptură între nevoile noastre emoționale și realitățile trăite.
10. Orice mișcare spre întregire începe cu recunoașterea propriei suferințe și a suferinței care există în lume. Acest lucru nu înseamnă să ne lăsăm prinși într-un vârtej nesfârșit de durere, melancolie și mai ales, de victimizare; o identitate nouă și rigidă bazată pe „traumă“ – sau chiar și pe „vindecare“ – poate fi în sine o capcană. Adevărata vindecare înseamnă, pur și simplu, să ne deschidem față de adevărul vieții noastre, trecut, prezent, cât mai clar și mai obiectiv cu putință. Recunoaștem unde am fost răniți și, în măsura în care putem, efectuăm un bilanț onest al impactului pe care l-au avut aceste răni, al modului în care ne-au afectat atât viața noastră, cât și a celor in jur.
Alte volume semnate de Gabor Maté și care te pot ajuta în procesul personal de transformare sunt Minți împrăștiate, Pe tărâmul fantomelor înfometate, Când corpul spune nu. Toate aceste cărți, dar și bestsellerul Ține-ți copiii aproape, sunt disponibile cu reducere în librăria ta online de la Pagina de Psihologie.
Citește și: