Ne exprimăm gândurile, sentimentele și comportamentele mai ponderat sau mai intens. Uneori gândim rațional, alteori total irațional. Gândurile iraționale ne pot provoca multe probleme. Ele pot contribui la anxietate, depresie, probleme în relații, probleme cu furia, cu dependențele și, în general, cu orice problemă emoțională, psihică sau comportamentală la care ne putem gândi. Cu cât încercăm mai mult să ne uităm în mod obiectiv la gândurile noastre, cu atât mai ușor ne va fi să le identificăm pe cele iraționale. Identificarea gândurilor iraționale este o componentă cheie a terapiei cognitiv comportamentale (TCC).
Efectele de început ale gândurilor necontrolabile iraționale pot fi minore. De-a lungul timpului, însă, s-ar putea să avem mai multe gânduri nevrotice cum ar fi: de ce a spus asta? de ce se comportă așa cu mine? vrea să mă rănească? Frica este o sursă comună a gândirii iraționale din cauza potențialului ei emoțional. Cu cât starea emoțională este mai intensă, cu atât mai mare este probabilitatea ca cineva să experimenteze gânduri nerezonabile. Oamenii pot începe să se comporte într-o manieră mai bizară din cauza gândirii lor. Această combinație de gândire irațională și comportament aberant se poate transforma în probleme semnificative de sănătate mintală, cum ar fi paranoia, anxietatea intensă, psihoza și fobia. Prin urmare, este important să reducem gândurile iraționale, mai degrabă decât să le ignorăm. Multe tipuri de gândire irațională provin în general din suprageneralizări.
Dr. Albert Ellis a dezvoltat Terapia Comportamentală Rațional Emotivă – Rational Emotive Behavior Therapy (REBT). Acesta vorbește despre o listă de iraționalități omenești care include 259 de tendințe majore de sabotare a fericirii. De la iraționalități legate de tradiții și conformism la iraționalități defensive (încercarea de a găsi explicații raționale despre propriul comportament necorespunzător), iraționalități asociate memoriei (reprimarea amintirilor unor evenimente importante pentru a nu simți responsabilitate sau rușine pentru ele) și iraționalitți legate de știință (convingerea că toate invențiile tehnologice și progresele s-au dovedit bune pentru oameni).
Copiii, așa cum a arătat J. Piaget, duc lipsă de o judecată corectă până la vârsta de șapte-opt ani. Adulții duc adesea lipsă toată viața. – Dr. Albert Ellis
Iată câteva dintre gândurile iraționale care ne împovărează viețile.
- Am fost respins(ă), ceea ce înseamnă că este ceva în neregulă cu mine.
Pentru că ne simțim respinși ajungem să concluzionăm rapid că suntem nedemni de iubire și că așa ni se întâmplă mereu. Uităm că oamenii îi resping pe alții din cauza idealurilor diferite.
- Dacă mă simt fericit(ă), în curând ceva nu va merge bine. După râs vine plâns.
Un alt gând irațional comun. Nimic nu va fi niciodată 100% drept sau 100% greșit; va exista întotdeauna un flux între cele două.
℗PUBLICITATE
- Trebuie să-i mulțumesc pe alții ca să nu se supere.
Această credință este o modalitate de a ne focusa pe eșec, pentru că nimeni nu poate mulțumi pe toată lumea tot timpul. Singura persoană pe care o putem mulțumi suntem noi înșine.
- Dacă fac lucruri pentru mine voi fi considerat egoist(ă).
Uneori, este necesar să ne concentrăm pe noi înșine, altfel vom deveni doar o reflecție a ceea ce toată lumea vrea să fim.
- Dacă greșesc înseamnă că sunt incompetent(ă).
Dacă credem că greșelile nu sunt o opțiune, ar trebui să ne gândim din nou. Greșelile se întâmplă și se întâmplă adesea – iar greșelile noastre au puterea de a ne transforma. Deci, în loc să ne gândim că nu ne putem permite niciodată să facem o greșeală, ar trebui să realizăm că greșelile nu sunt doar utile, ci și necesare.
Gândind irațional toate evenimentele din viața noastră ne vor afecta starea de spirit și ne vor duce în jos. Dezmințindu-ne credințele iraționale vom putea să ne deblocăm emoțiile în legătură cu problemele noastre. O examinare amănunțită a unei experiențe ne permite să identificăm baza gândurilor distorsionate. Dacă suntem prea autocritici ar trebui să identificăm o serie de experiențe și situații în care am avut succes. Învățarea de a anula gândirea alb-negru poate fi o provocare, deoarece mințile noastre iau comenzi cognitive rapide pentru a simplifica procesarea stimulilor, pentru a ne grăbi capacitatea de a lua o decizie sau de a alege un răspuns. Gândirea alb-negru poate servi uneori unui scop bun, dar ne conduce adesea pe calea credințe iraționale.
O tehnică de a lucra la schimbarea unui model de gândire negativă utilizează un exercițiu de recunoștință. Acest exercițiu constă în scrierea a trei lucruri pentru care suntem recunoscători în fiecare zi. Exercițiul ne va forța mintea să ia în considerare alternative mai pozitive la gândurile iraționale și negative. Numeroase studii au arătat că exprimarea recunoștinței are un impact pozitiv asupra creierului.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
