Geanina Ilieș este mama unui băiat adolescent, antreprenoare și prezentatoare TV a emisiunii „Gospodar fără pereche“, difuzată la ProTV. Deși este de ani buni o prezență constantă pe micile ecrane, Geanina este discretă cu viața personală. Despre toate acestea, dar și despre ce nu vrea să știe lumea despre ea, în interviul de mai jos.
Cum definești „acasă“?
Acasă este locul în care mă regăsesc, este scena centrală a vieții mele, unde-mi găsesc liniștea și confortul. Acasă este locul în care mă deconectez și mă umplu de energie.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Ce-ți lipsește cel mai mult, în această perioadă?
Totul. Pandemia pe care coronavirusul a declanșat-o ne-a schimbat planurile, ne-a afectat rutina zilnică, ne-a izolat în case, ne-a făcut dependenți de scroll – în speranța că undeva, printre rânduri, vom mai găsi niște răspunsuri. Mi-e dor de viață, de lucrurile normale, chiar și de agitație. Să ascult muzică în timp ce conduc, să-l duc pe Patrick la școală, să merg la sală, să mă văd cu prietenii și să trăiesc în rutina cu care eram obișnuită.
Cum reacționezi când te enervezi?
Primul lucru pe care îl fac într-o situație tensionată este să gândesc înainte de a vorbi. După ce gândurile mi se limpezesc, discuțiile sunt mult mai constructive. Furia este un sentiment normal, să înveți să o ții sub control ajunge să fie o calitate. Experiențele vieții și maturitatea, venite odată cu vârsta, mi-au construit o strategie simplă prin care am devenit mai puternică și, automat, mai fericită. Astfel, reușesc să gestionez mai ușor sentimentele negative. Norocul meu este că sunt o persoană calmă și nu obișnuiesc să mă concentrez pe ceea ce m-a enervat, ci lucrez la rezolvarea problemei pe care o am.
Ce crezi că nu știe lumea despre tine, dar ți-ar plăcea să afle?
Sunt una dintre persoanele din televiziune care merg pe principiul „less is more“, în orice aspect al vieții. Cei care mă cunosc știu că pentru mine familia, iubirea și momentele de fericire sunt cele mai importante și le respect cu sfințenie, prin discreție. Știu că pentru o persoană publică e la fel de important să se deschidă în fața celor care o urmăresc. Pentru mine, de-a lungul carierei, cel mai corect și sănătos a fost să fiu un exemplu bun, să nu epatez și, în același timp, să nu port măști. Rețeta perfectă este să fii tu însuți, să ai puterea să-ți exprimi propria identitate în mijlocul celorlalți. Iar acum, am să răspund și la întrebare… Ce nu știe lumea despre mine? Că port ochelari.
Care este lecția pe care o înveți în autoizolare?
Că fiecare zi pe care o trăim este o binecuvântare și că trebuie să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce avem și ceea ce suntem. Să realizăm că sănătatea noastră și a celor apropiați este cel mai important lucru. Pentru noi, ca societate, criza de coronavirus chiar este un moment în care putem să arătăm compasiune și empatie față de tot globul pământesc. În momentul de față, suntem obligați să învățăm să fim mai buni și mai înțelegători. Autoizolarea și carantina ne-au schimbat stilul de viață. Important este să nu ne lăsăm emoțiile să devină copleșitoare, ci să învățăm ceva din toată această perioadă – poate, să fim mai cumpătați.
Ce ingredient secret trebuie să aibă un proiect, ca să-ți dorești să faci parte din el?
Regula de aur și cea care aduce și rezultate foarte bune este ca acel proiect să se plieze foarte bine pe personalitatea mea. Să-mi placă și să iubesc ceea ce fac. Un alt lucru important este să fuzionez cu întreaga echipă. În emisiunea „Gospodar fără pereche“, am înțeles foarte bine care este sarcina mea. Nu mi-am creat un personaj, am vrut să fiu eu, Geanina, cea care se bucură atunci când poate face un om fericit! Așa cum sunt eu în fiecare zi, așa mă vedeți și în „Gospodar fără pereche“.
Care este ultima minciună pe care ai spus-o?
℗PUBLICITATE
Că nu am găsit chipsuri la supermarket. Bineînțeles că nu am fost crezută, dar am râs mult amândoi.
Ce pas greșit al partenerului nu ești dispusă să accepți?
N-aș accepta niciodată agresivitatea, violența în cuplu. Un bărbat care își tratează femeia ca pe o proprietate sau ca pe un obiect, manifestând un comportament agresiv, fără respect, nu se numește bărbat.
Ce nu-ți place la tine?
Am învățat să fiu mai tolerantă cu mine, să fiu mai calmă și să mă iubesc mai mult. Am învățat să-mi placă totul la mine.
Cum e rolul de mămică, față de toate celelalte roluri?
Din momentul în care l-am născut pe fiul meu, Patrick, m-am născut și eu ca mamă. Rolul mi l-am asumat cu cea mai mare responsabilitate și mi-a adus cele mai frumoase satisfacții. Nu este ușor să fii mamă, dar este cel mai frumos rol pe care îl poate avea o femeie de-a lungul vieții. Dragostea lui îmi ține de cald în orice moment. Noi, practic, am crescut împreună și avem o relație specială, care mie îmi dă zilnic putere și-mi construiește viața armonios.
Ai trecut prin perioade depresive, de-a lungul vremii?
Nu neapărat depresive, poate doar anxioase. Perioada cea mai grea pentru mine a fost aceea în care mama mea a avut mari probleme de sănătate. A fost un moment în care am simțit că lucrurile nu mai țin de mine, așa că aveam o durere în suflet. Mă simțeam fragilă în fața unei situații grele, în fața unei frici și a unui gând: că puteam să pierd ființa cea mai dragă. Din fericire, mama s-a făcut bine, dar în tot acest timp am depus foarte mult efort cu mine și cred că cel mai bun lucru în astfel de situații este să lupți cu mintea ta. Ea îți construiește granițe de autoapărare, dar tu poți face ca toate aceste gânduri să dispară, chiar și ieșind din casă, făcând lucruri care să-i dea o acțiune minții. Pur și simplu, ajută o deconectare de la ceea ce te frământă.
Cum îți gestionezi emoțiile?
Gestionarea emoțiilor înseamnă gestionarea vieții noastre. Emoțiile m-au ajutat întotdeauna să devin conștientă de nevoile mele. A fost important să analizez cum mă simt în raport cu relațiile pe care le am și să învăț să ascult de ceea ce simt – deoarece majoritatea deciziilor pe care le iau… le iau în baza emoțiilor mele. Și le cunosc foarte bine, atât pe cele pozitive, cât și pe cele negative. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, pentru a ne înțelege și pentru a trăi o viață cât mai satisfăcătoare. Poate că emoțiile pozitive sunt mai ușor de gestionat, însă și din cele negative am învățat cine sunt și cum le pot transforma în ceva pozitiv, prin calm și eliberare.
Ce planuri ai, pentru când ne vom reîntoarce la viața normală?
Nu mi-am făcut neapărat un plan, ci doar mi-e dor de viața noastră normală.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
