Haruki Murakami (n. 1949) este unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio.
Primul său roman, Ascultă cum cântă vântul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Pinball, 1973 (1980) și În căutarea oii fantastice (1982), distins cu Premiul Noma. În 1987 publică Pădurea norvegiană, bestseller internațional, tradus în numeroase limbi și vândut în peste patru milioane de exemplare.
Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground. Atentatul de la Tokio și spiritul japonez (1997) și romanele La capătul lumii și în țara aspră a minunilor (1985), pentru care a primit Premiul Tanizaki, Dans dans dans (1988), Cronica păsării-arc (1994), nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award, Iubita mea, Sputnik (1999), Kafka pe malul mării (2002) și În noapte (2004), precum și volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a dispărut (1993), După cutremur (2000), Salcia oarbă, fata adormită (2006) și Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă (2007).
În ultimii ani i-au apărut romanele 1Q84 (2009-2010), Tsukuru Tazaki cel fără de culoare și anii săi de pelerinaj (2013) și Uciderea Comandorului (2017), volumul de convorbiri cu dirijorul Seiji Ozawa Pur și simplu despre muzică (2011) și volumele de povestiri Bărbați fără femei (2014) și Persoana întâi singular (2020).