„Călătorie = rău“, aceasta pare să fie ecuația simplă tradusă de creierul unui individ care experimentează hodofobia. Din același panel de afecțiuni cu agorafobia, claustrofobia sau germofobia, această teamă irațională și aproape paralizantă de a călători afectează puternic negativ viața socială a persoanei în cauză.
Pacientul diagnosticat cu hodofobie se poate teme de un anumit mijloc de transport sau, pur și simplu, nu poate gestiona din punct de vedere emoțional ideea de a petrece timp departe de casă.
„Hodofobia este o teamă irațională și adesea paralizantă de a călători. Poate fi, de asemenea, amestecată cu alte tulburări, precum claustrofobia sau anxietatea socială. Există, însă, situații în care hodofobia poate fi unicul diagnostic“, a declarat dr. Neha Pathak pentru www.huffpost.com.
Hodofobia, asemenea celorlalte afecțiuni din acest spectru anxios, determină apariția unui tablou complet de simptome fizice, cum sunt tremuratul, greața, transpirația, bătăile rapide ale inimii. De asemenea, doar gândul că urmează să plece într-o călătorie poate să determine la pacient apariția durerilor de cap, durerilor în piept, amețelilor, dar și simptomelor gastrointestinale. Există, spun specialiștii, cazuri severe în care se declanșează adevărate atacuri de panică.
„Hodofobia îi provoacă persoanei afectate un stres emoțional semnificativ din punct de vedere clinic și îi poate perturba serios viața de zi cu zi“, explică și psihologul Michele Leno.
Hodofobia, determinată de o traumă trăită sau auzită
Specialiștii sunt de acord atunci când spun că această situație medicală poate fi declanșată fie de o traumă trăită de pacient, fie de o întâmplare cu efect traumatizant despre care pacientul a auzit că s-ar fi întâmplat, în trecut, altcuiva.
„Hodofobia poate rezulta din diferite tipuri de experiențe sau expuneri. Se poate ca un individ să fi trăit un eveniment traumatic în timp ce călătorea sau să fi auzit de un eveniment mondial major – cum ar fi un accident tragic de avion – și să fi dezvoltat o teamă copleșitoare. Adesea, unele experiențe traumatizante petrecute în copilărie pot lăsa o amprentă pe termen lung, jucând un rol în dezvoltarea ulterioară a fobiei“, explică psihologul Michele Leno, în continuare.
℗PUBLICITATE
Hodofobia impune un protocol de tratament complex
Hodofobia se tratează în același mod ca orice alt dezechilibru din zona sănătății mintale. Psihologii propun pacienților diagnosticați cu această tulburare o serie întreagă de protocoale, care implică terapia de expunere, terapia cognitivă, terapia de grup sau o combinație de abordări. Desigur, un specialist poate prescrie medicamente pentru hodofobie, doar că medicația ar putea fi insuficientă pentru a ajuta pacientul să depășească gândurile puternice care alimentează fobiile.
„Prin terapie cognitivă, o persoană poate începe să-și recunoască gândurile iraționale sau fobice care-i influențează comportamentul. Modul în care gândim afectează modul în care ne simțim. Terapeutul și clientul explorează gândurile raționale și iraționale legate de temeri. O persoană se poate teme că-i va lua mai mult timp să se întoarcă acasă din cauza unui zbor întârziat, iar acest lucru este rațional.“
„Ca în cazul oricărei fobii, scopul tratamentului este desensibilizarea“, spune Leno. „Terapeutul și clientul lucrează împreună pentru a depăși treptat teama de a călători. De exemplu, terapeutul poate încuraja clientul care-și dorește să călătorească în străinătate să petreacă o noapte la un hotel sau la un Airbnb la aproximativ o oră distanță de casă. Următorul pas poate implica o excursie de weekend la două ore de casă.“
Vizualizarea unei călătorii reușite ar putea ajuta aceste persoane să dobândească un sentiment de control asupra experienței de călătorie și, astfel, să minimizeze sentimentul de teamă. „Ar putea fi util ca pacientul să planifice fiecare etapă a călătoriei, de la modul în care ajunge de acasă la aeroport, la poarta de îmbarcare, la locul în avion, la banda de bagaje, în drum spre destinație etc“, a declarat dr. Neha Pathak. „Cu cât planificați mai din timp, cu atât sentimentul de control asupra experienței și a emoțiilor dumneavoastră este mai mare“, mai spune specialista. Ea recomandă, de asemenea, ca fiecare pacient să-și acorde suficient timp pentru a ajunge acolo unde trebuie să ajungă, ca să evite anxietatea sau teama suplimentară în legătură cu o eventuală întârziere.
„Dormiți bine și mâncați gustări sănătoase, astfel încât să călătoriți odihniți și cu stomacul plin“, a adăugat Pathak. „Și, foarte important, începeți prin a călători alături de cineva în care aveți încredere“.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
