Skip to content

Locul de muncă devine cu timpul un fel de… „acasă“ – fie că vrem, fie că nu. Majoritatea oamenilor petrec ore, zile și chiar weekenduri întregi în compania unor colegi pe care trebuie să-i înțeleagă, cu care e folositor să formeze alianțe, pe care au nevoie să se sprijine și cu ajutorul cărora să poată evolua. Uneori e greu, alteori e ușor, circumstanțele și chimia dintre noi și ceilalți fiind destul de inconstante. Și totuși, din cauza interconectivității (a faptului că suntem mereu „legați“ de laptopuri și de internet/social media), ne este destul de greu să lăsăm la ușă – când, în sfârșit, ajungem acasă – grijile, gândurile, rapoartele și graficele. Așa că, subconștient, zăbovim în același scenariu.

În podcast-ul „How’s work?“ realizat de Esther Perel (psihoterapeută belgiană, promotoare a relațiilor sănătoase și autoare a cărților Regândirea infidelității și Inteligența erotică), vom găsi o frescă a relațiilor și comportamentelor prezente la slujbă. O distincție interesantă pe care Perel o face este cea a permisivității de care dăm dovadă la job, în raport cu relațiile romantice pe care le avem. Mai exact, dacă în cuplu ne revoltăm, acționăm sau penalizăm, în contrapartidă, la birou îndurăm, scrâșnim din dinți, dar nu reacționăm imediat.

https://open.spotify.com/episode/3ZFH8ThUxcIcCoAvvQVdvZ

Desigur, cultura din care venim dă o notă de predictibilitate asupra felului în care ne țesem relațiile (indiferent de palierul pe care acestea se situează). Dar se poate observa că, până la urmă, ajungem să ne raportăm la propria persoană oglindindu-ne în ceilalți (pentru că nimeni nu va face treaba mai bine ca noi înșine). Perel susține că fiecare individ vine la pachet cu un jurnal al relațiilor (care este un rezultat al interacțiunilor sale cu cultura și comunitatea din care face parte).

Trebuie precizat că societatea actuală este extrem de diferită de câmpul muncii în care își exercitau atribuțiile părinții și bunicii noștri. În prezent, schimbăm mai multe joburi de-a lungul vieții, pe când angajații de odinioară rămâneau într-o slujbă ani de zile sau chiar ieșeau la pensie după ce toată viața avuseseră un singur job. Este extrem de interesant felul în care noi reușim să ne structurăm, dar să ne și potrivim perfect (pentru o perioadă lungă de timp) cu alți oameni – care, poate, nu au același viziuni și aceeași cultură organizațională (dar ajung să le aibă, într-un final). Finețea cu care echilibrăm partea de business cu cea emoțională depinde de calitățile conștiente sau inconștiente intrinseci ale fiecăruia dintre noi și de felul în care orientăm în favoarea propriei persoane jocurile de putere.

Dacă în trecut stabilitatea și faptul că puteam crește cu timpul într-o companie constituiau reguli de bază (nu se punea problema să reții un angajat, pentru că el rămânea oricum), în prezent tindem să rămânem într-un loc atât timp cât ne este bine, cât timp simțim că ne putem plia pe politica respectivei companii. Diferența – potrivit lui Perel – vine tocmai din partea emoțională, care a început să devină vizibilă. Așadar, dacă se obișnuia cândva să se discute doar despre indici de performanță, ținte și planuri de afaceri, acum se pune accent pe sustenabilitate, autenticitate, unicitate, încredere, transparență și apartenență.

℗PUBLICITATE



Tratăm atât relațiile profesionale, cât și relațiile romantice ca pe niște zone în care ne dorim să evoluăm. Nu le părăsim pentru că nu suntem fericiți sau mulțumiți acolo, ci pentru că putem fi și mai mult de atât, dorindu-ne să fim tratați și remunerați la adevăratul nostru potențial. Perel susține că părinții și bunicii noștri au trăit în structuri bazate pe rutină (o piață a joburilor din care le era greu să iasă), pe când generațiile actuale se bazează pe rețele de conectare și de susținere (o piață a joburilor în care pot migra cu ușurință).

Desigur, o atenție sporită se pune astăzi pe individ – prin identificarea capacităților sale unice. Evaluarea și valorificarea unei persoane face diferența, în raport cu generațiile trecute. „Negocierea“ și „libertatea“ sunt laitmotive pe piața actuală a forței de muncă, iar acestea ne determină să ne strămutăm până ce găsim un loc în care să avem în balanța proprie cât mai multe beneficii personale. Aceste două atribute (puterea de negociere și libertatea individuală) au fost extrapolate și la nivel sentimental. Deci nu mai căutăm neapărat pe cineva cu care să clădim o familie și să ne creștem copiii, ci mai degrabă pe cineva care să ne ajute să devenim versiunea noastră cea mai bună.

Trebuie făcută, însă, departajarea între cei care lucrează într-un mediu ce implică alți colegi și cei care lucrează de acasă. Pentru că relațiile profesionale se croiesc în colectivitate, iar felul în care ne comportăm la birou este diferit de felul în care lucrăm în familie. Ierarhia este, de asemenea, importantă – fiindcă structura joacă un rol-cheie și creează la rândul său reguli la care noi trebuie să ne adaptăm.

Comportamentul unui individ este marcat de tipul interacțiunilor pe care le are pe parcursul vieții, iar la asta se adaugă „bagajul“ moștenit. De aceea, este dificil de prefigurat dacă ne vom plia într-un anumit plan (fie afectiv, fie profesional). Mai mult decât atât, aceste două tipuri de variabile (mai întâi, cu care venim din copilărie și, apoi, pe care le acumulăm pe parcursul vieții) sunt destul de instabile și se modifică pe măsură ce căpătăm experiență, ne vedem adevărata valoare și, în consecință, ne reconfigurăm așteptările. Însă realitatea arată că nu putem aplica o formulă matematică, așteptând ulterior ca lucrurile să funcționeze în beneficiul nostru. Este nevoie de multă implicare, dar și de o verificare a nevoilor și așteptărilor în raport cu realitatea de facto. Astăzi, ne schimbăm dorințele frecvent, fără să știm cum va arăta viitorul.

Este înțelept să conștientizăm că vremurile pe care le traversăm nu sunt ușoare, iar felul în care ne găsim, în timp, propriul drum reprezintă un proces destul de laborios și îndelungat, care implică nenumărați algoritmi – unii conștienți, iar alții… inconștienți.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0