Inteligența artificială (IA) are o importanță psihologică semnificativă, influențând atât modul în care gândim și luăm decizii, cât și relațiile noastre sociale și emoționale.
Ca definiție, inteligența artificială (IA) este o ramură a informaticii ce se concentrează pe crearea de programe și sisteme care imită gândirea umană, având capacitatea de a învăța, de a raționa, de a planifica și chiar de a se manifesta creativ.
Începuturile inteligenței artificiale și ale motoarelor de inteligență artificială
Inteligența artificială (IA) a apărut ca domeniu de cercetare în anii 1950, dar ideea de mașini care pot gândi a existat încă din Antichitate. Termenul de „Inteligență artificială“ a fost folosit pentru prima dată în 1956 de John McCarthy, un informatician american, în cadrul unei conferințe susținute la Dartmouth College în Statele Unite, această conferință fiind considerată momentul oficial al nașterii domeniului IA.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Ulterior, în anii ’50-’60, cercetătorii americani Alan Newell și Herbert Simon au creat programe, precum Logic Theorist și General Problem Solver, care simulau raționamentul uman. Uniunea Sovietică a avut, de asemenea, proiecte timpurii în cibernetică și în domeniul inteligenței artificiale, dar progresele cercetătorilor sovietici au fost mai puțin mediatizate decât cele din Statele Unite.
În Marea Britanie, Alan Turing a pus bazele teoretice ale inteligenței artificiale în anii ’40-’50, propunând Testul Turing, pentru a determina dacă o mașină poate gândi.
Iată câteva variabile care influențează psihicul uman:
- Impactul asupra cogniției și a procesului decizional
Inteligența artificială poate îmbunătăți luarea deciziilor prin analizarea rapidă a unor volume mari de date, oferind sugestii obiective. Utilizarea inteligenței artificiale în domenii precum psihologia cognitivă ajută la înțelegerea proceselor mintale umane, prin modelarea raționamentului și a învățării.
- Influența asupra emoțiilor și a sănătății mintale
Chatboții și aplicațiile bazate pe inteligență artificială sunt folosite în terapia cognitiv-comportamentală, oferind sprijin emoțional persoanelor care au nevoie.
Existența inteligenței artificiale poate genera anxietate legată de locul de muncă sau de înlocuirea interacțiunilor umane autentice.
- Modificarea interacțiunilor sociale
Oamenii încep să dezvolte atașament emoțional față de inteligența artificială, cum ar fi asistenții virtuali sau roboții sociali. Inteligența artificială poate influența comunicarea și dinamica relațiilor, oferind noi modalități atât de conectare, cât și de izolare socială.
- Efecte asupra identității și a autopercepției
Posibilitatea de a interacționa cu inteligența artificială avansată ridică întrebări despre unicitatea umană și despre diferențele dintre inteligența artificială și cea umană.
Inteligența artificială poate influența modul în care oamenii își percep capacitățile cognitive și creative, fie prin stimularea dezvoltării, fie prin scăderea motivației de a învăța.
- Etica și psihologia moralității
Deciziile inteligenței artificiale ridică dileme morale, cum ar fi responsabilitatea în cazul greșelilor sau discriminarea în algoritmi.
Oamenii tind să atribuie inteligenței artificiale trăsături umane (antropomorfizare), ceea ce poate influența modul în care o percep din punct de vedere etic. Pe de altă parte, un risc major, mai cu seamă în rândul tinerilor, este dezvoltarea unui grad de dependență emoțională față de anumiți boți sau față de motoare de căutare, care utilizează inteligență artificială.
℗PUBLICITATE
Din păcate, se înregistrează din ce în ce mai multe cazuri de suicid la nivel mondial în rândul adolescenților care, după ce folosesc vreme îndelungată conversațiile cu roboți ce le răspund la orice în mod gratuit, sunt nevoiți ulterior să achite costuri suplimentare, pe care nu și le pot permite. Acest fapt este corelat cu un nivel ridicat de depresie, anxietate și imagistic s-a observat activarea la nivel cerebral a unor zone din creier care se activează similar în cazul pierderii unui om drag.
Impactul negativ al inteligenței artificiale asupra psihicului nostru și posibilele modificări comportamentale
Inteligența artificială (IA) a devenit o parte integrantă a vieții moderne, influențând modul în care lucrăm, comunicăm și luăm decizii. Cu toate acestea, utilizarea excesivă sau necontrolată a inteligenței artificiale poate avea efecte negative asupra psihicului uman. Iată câteva aspecte importante:
- Creșterea anxietății și a stresului
Dependența de inteligența artificială pentru luarea deciziilor poate diminua încrederea în propriile capacități cognitive. Algoritmii de recomandare (de exemplu, pe rețelele sociale) pot expune utilizatorii la conținut care le alimentează temerile sau insecuritățile.
- Izolarea socială și diminuarea empatiei
Interacțiunile prin AI (chatbots, realitate virtuală) pot înlocui relațiile autentice, ducând la alienare socială. Lipsa contactului uman real poate afecta empatia și dezvoltarea emoțională, mai ales la tineri.
- Dependența digitală și diminuarea capacității de concentrare
Utilizarea excesivă a tehnologiei, bazată pe inteligență artificială (de exemplu, platformele de divertisment), poate duce la scăderea capacității de atenție și concentrare.
Creierul se adaptează la recompensa imediată oferită de inteligența artificială, reducându-i-se motivația pentru activități mai complexe.
- Impactul asupra sănătății mintale
Expunerea la conținut personalizat poate întări convingerile negative, ducând la fenomene precum anxietatea sau depresia, și chiar la izolare și la pierderea identității proprii.
Informația rapidă, uneori falsă, și dezinformarea pot crea confuzie și paranoia, afectând percepția realității.
- Pierderea sentimentului de control
Multe decizii sunt luate de algoritmi, ceea ce poate da indivizilor senzația de lipsă de autonomie. Automatizarea locurilor de muncă poate crea nesiguranță profesională și crize de identitate.
Cum putem reduce efectele negative ale inteligenței artificiale în viața noastră
- Utilizare conștientă: limitarea timpului petrecut pe platformele digitale și folosirea inteligenței artificiale într-o măsură optimă, care să lase spațiu și altor activități în programul nostru.
- Educație digitală: dezvoltarea unui spirit critic în fața conținutului generat de inteligența artificială.
- Menținerea interacțiunilor umane: prioritizarea relațiilor reale, în detrimentul interacțiunilor virtuale.
- Gestionarea stresului: practici precum mindfulness, sportul și hobby-urile pot contracara efectele negative ale tehnologiei.
Deciziile inteligenței artificiale ridică dileme morale, cum ar fi responsabilitatea în cazul greșelilor sau discriminarea în algoritmi.
În concluzie, pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai avansată, și impactul său psihologic va continua să evolueze, schimbând profund modul în care trăim și în care ne raportăm la tehnologie.
Bibliografie:
- Boden, M. A. (2018). Artificial intelligence: A very short introduction. Oxford University Press;
- Bryson, J. J. (2019). The impact of artificial intelligence on human society and bioethics. Humanities and Social Sciences Communications;
- Floridi, L., & Cowls, J. (2019). A Unified Framework of Five Principles for AI in Society. Harvard Data Science Review;
- Gunkel, D. J. (2020). An introduction to ethics in robotics and AI. MIT Press;
- Kaplan, A., & Haenlein, M. (2019). Siri, Alexa, and other digital assistants: A study on human interaction with AI. Business Horizons;
- Russell, S., & Norvig, P. (2020). Artificial intelligence: A modern approach (4th ed.). Pearson;
- Shneiderman, B. (2022). Human-centered AI. Oxford University Press;
- Turkle, S. (2017). Reclaiming conversation: The power of talk in a digital age. Penguin;
- Zuboff, S. (2019). The age of surveillance capitalism: The fight for a human future at the new frontier of power. PublicAffairs.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
