Trauma este o experiență intensă, dureroasă, care depășește capacitatea unei persoane de a face față situației și care poate avea efecte de durată asupra stării psihice, emoționale sau fizice. Atunci când o persoană trece printr-un eveniment traumatic – fie că vorbim despre diferite forme de abuz, accidente, pierderi semnificative – creierul său intră într-o stare de alertă, ceea ce perturbă inclusiv capacitatea organismului de a se relaxa și de a se odihni corespunzător.
Este important de punctat că nu toate evenimentele cu potențial traumatic duc la instalarea traumei în corp. Atunci când, în acea experiență, avem pe cineva alături care să ne ofere sprijin, efectele traumei sunt diminuate. O altă ființă umană – calmă, empatică și care ne oferă spațiu pentru a descărca efectele traumei din corp – este ceea ce avem nevoie pentru a ne simți în siguranță.
Trauma ca blocaj la nivelul sistemului nervos
Peter A. Levine, fondatorul metodei Somatic Experiencing, aduce o perspectivă inovatoare asupra modului în care trauma ne afectează corpul și starea psihică, inclusiv somnul. În viziunea sa, trauma nu este doar o problemă psihologică, ci una neurofiziologică – și reprezintă o întrerupere a capacității naturale a corpului de a procesa și de a elibera stresul intens în urma unui eveniment traumatic. Levine susține că somnul este perturbat nu doar din cauza amintirilor recurente sau a gândurilor legate de evenimentul traumatic, ci mai ales din cauza energiei „înghețate“ la nivelul sistemului nervos. Această energie, nedescărcată în momentul traumei, rămâne blocată în corp, menținând sistemul într-o stare de alertă constantă.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Atunci când o persoană trece printr-un pericol extrem, sistemul nervos are trei reacții posibile: luptă, fugă sau îngheț. Dacă răspunsul natural este întrerupt – așa cum se întâmplă frecvent în cazul traumelor – corpul rămâne „blocat“ în acel răspuns. Această stare de tensiune internă împiedică relaxarea profundă necesară pentru somn. Tocmai de aceea, mulți supraviețuitori ai traumei au dificultăți în a se simți în siguranță în propriul corp, chiar și în timpul somnului.
În plus, trauma poate duce la apariția coșmarurilor recurente sau a flashbackurilor nocturne, fenomene care întrerup ciclul normal al somnului și contribuie la instalarea insomniei. Persoanele traumatizate ajung să simtă anxietate legat de somn, anticipând cu îngrijorare apariția amintirilor dureroase. De asemenea, este important de menționat că lipsa somnului consolidează simptomele traumei: crește anxietatea, reglarea emoțională devine mai dificilă, iar gândirea devine mai negativă și mai rigidă.
Somatic Experiencing și restabilirea somnului
Levine propune o abordare axată pe corp, în cadrul căreia oamenii învață să-și recunoască și să-și regleze reacțiile fiziologice, ceea ce contribuie la reducerea hipervigilenței, îmbunătățirea capacității de relaxare și crearea sentimentului de siguranță în universul interior – condiție esențială pentru un somn profund și odihnitor.
Sugestii de practici pentru un somn odihnitor:
- Orientează-te în camera în care urmează să dormi
Înainte de somn, uită-te încet în jurul camerei, observând detalii neutre sau plăcute (culori, forme, obiecte). Această familiarizare cu mediul extern ajută sistemul nervos să se simtă în siguranță, reducând hiperactivarea.
℗PUBLICITATE
- Descărcă tensiunea fizică
Observă senzațiile din corp, mai ales în zonele tensionate, fără a încerca să le schimbi. Oferă blândețe și compasiune acestor senzații resimțite la nivelul corpului, până când apar semne de eliberare (oftat, căscat, furnicături, tremor, relaxare musculară).
- Simte sprijinul suprafeței care te susține
Conștientizează contactul corpului cu patul, salteaua, pătura. Acest tip de ancorare în prezent poate liniști sistemul nervos, favorizând somnul.
- Conectează-te cu resursele interioare
Oferă-ți timp pentru a evoca o imagine sau amintire care-ți dă un sentiment de siguranță, calm sau bucurie. Rămâi cu aceste senzații cât mai mult. Poți să evoci detalii legate de acel context (ce se vede în jur, ce se aude, ce simți la nivelul corpului, ce gust are acea experiență, ce miros apare) și să simți că ești din nou acolo. Inspiră, conștientizând sentimentul de siguranță, de minim trei ori și acordă-ți timp să simți senzațiile din corp. Îți poți chiar șopti: „Sunt în siguranță în corp, sunt în siguranță în momentul prezent“.
- Fă mișcări somatice lente
Mișcă-ți încet gâtul, umerii sau picioarele, pentru a elibera tensiunea acumulată în corp pe parcursul zilei. Este important ca mișcările să fie lente, blânde și conștiente.
Concluzie
Calitatea somnului ne reflectă sănătatea psihică, iar trauma poate afecta, cu siguranță, capacitatea noastră de a ne relaxa și de a ne odihni. Viziunea lui Peter Levine ne invită la o reconectare cu înțelepciunea corpului în procesul de vindecare. Din această perspectivă, somnul nu poate fi „forțat“ sau impus, ci apare ca un efect natural al unei stări de siguranță pe care o putem restabili în interiorul corpului. Atunci când sistemul nervos este ajutat cu multă blândețe și compasiune să-și regăsească sentimentul de siguranță, somnul nu mai este o luptă, ci un proces natural și firesc.
Cu Aquilea credem că este posibil să ai un somn natural și odihnitor, având grijă, în același timp, de corpul tău. De aceea, îmbinăm știința cu cele mai bune ingrediente din natură, pentru a le spori eficiența.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
