Skip to content

În săptămâna Salonului Internațional de Carte, la București, Editura Pagina de Psihologie a publicat un text revelator despre realitatea cuplurilor moderne.

Căsnicia, pe roate sau pe butuci?“ este o carte semnată de autorul și cercetătorul american John Gottman, și însumează o colecție impresionantă de date statistice și mituri rescrise despre traiul în doi. Unele dintre rezultatele studiilor (pe care le-a realizat timp de 45 de ani), sunt haioase, altele oglindesc o realitate dureros de sinceră, în timp ce majoritatea dintre acestea sunt menite să ne arate că noi toți suntem în aceeași oală (diferența fiind dată de faptul că unii dintre noi îndrăznesc să-și cultive inteligența relațională pentru a asigura trăinicia relației de cuplu, oferindu-și, astfel, o asigurare de durată chiar și pentru propria viață). Ele sunt sintetizate în șaisprezece adevăruri științifice despre viața de cuplu, după cum urmează:

Prețul unei căsnicii nefericite și pe butuci este ridicat, și anume că pe lângă suferința emoțională prin care trec cei doi soți, ei au parte și de mai multe probleme fizice, fiindu-le afectată și degradată starea de sănătate. Studiile arată că, într-o căsnicie nefericită, probabilitatea de îmbolnăvire crește cu până la 35%, iar speranța de viață se scurtează, în medie, cu 4 ani. De altfel, căsătoria ca pe roate este mult mai benefică decât am crede, persoanele căsătorite trăind cu până la 8 ani mai mult decât cele necăsătorite.

• În 96% dintre conversațiile dificile pe care un cuplu le are de purtat, putem prezice rezultatul acestora pe baza primelor 3 minute de dialog. Mai precis, un început dur ne condamnă la eșec. Dacă acesta este tonul expunerii discuției, mai bine ne oprim, tragem aer în piept și reluăm.

• S-au identificat patru pași care duc spre o distanțare conjugală tot mai mare, respectiv exagerarea problemelor conjugale (certurile sunt percepute ca fiind un predictor al lipsei de fericire, iar prin existența lor sunt întărite convingerile cu privire la defectele caracterului celuilalt); senzația de inutilitate în momentul dării cărților pe față atunci când apar nori negrii în cuplu (căutarea soluțiilor unilateral, precum și absența comunicării); dezvoltarea unor vieți paralele (parteneri care trăiesc în aceeași casă, dar nu și în același univers, un exemplu elocvent în acest caz fiind ultimii ani ai mariajul Prințului Charles cu Prințesa Diana); însingurarea și îmbolnăvirea (mai precis, lipsa completă de comunicare și izolarea sunt cele mai dureroase experiențe umane din punct de vedere psihologic și emoțional). Studiile arată că în doar 40% din cazuri se ajunge, cu adevărat, la divorț din cauza certurilor sau a problemelor maritale, tiparul procentului de 60% fiind reprezentat de cascada distanțării, respectiv al izolării.

• Riscul de divorț, în lipsa unui nivel crescut de inteligență relațională, este de 50% în majoritatea statelor lumii, rata de divorț după al doilea mariaj este de 65%, iar aceasta crește la 75% pentru partenerii aflați la al treilea mariaj.

• Potrivit descoperirilor din laboratorul de psihologie relațională (din cadrul Universității din Washington, coordonat de dr. Gottman), indicatorii pentru destrămarea încrederii și ajungerea iminentă la divorț, cu o precizie de 82% sunt: critica, mai exact, atunci când nu facem diferența între persoană și conduita sa, și tot ce facem este să îl atacăm pe celălalt în cele mai variate feluri (prin sintagme de genul „Nu-ți pasă!“, „Tu ar trebui să știi mai bine pentru că lucrezi în domeniu“, „Ar trebui să-ți fie rușine pentru ce fel de om ești!“); disprețul, o admonestație la care se adaugă un sentiment de superioritate personală și de desconsiderare a celuilalt, cu intenția explicită de a-l insulta și abuza psihologic (insultele și poreclele, grobianismele, umorul ostil, batjocura); defensiva, sau negarea responsabilității pentru contribuția personală la crearea unei probleme (prin căutarea scuzelor, auto-victimizarea, smiorcăiala, responsabilizarea altora) și împietrirea, adică preferința spre a ne retrage, în glorie, din dialog atunci când acesta devine dificil sau neplăcut, în timp ce celălalt rămâne pe scena vieții conjugale montând un monolog absurd (în cuplurile heterosexuale, bărbații sunt cei care devin stană de piatră, în proporție de 85% dintre cazuri); Tendința cea mai mare de a suferi boli infecțioase este atunci când partenerii își exprimă constant, și pe un termen necondiționat, disprețul față de cel (cea) cu care își împarte viața.

• Mai trebuie precizat că majoritatea conflictelor conjugale sunt repetitive, aproximativ 69% din problemele maritale fiind nerezolvabile. Abordarea sănătoasă se realizează prin comunicare și acceptarea ideii că avem nevoie să învățăm să trăim cu ele; astfel, contrar psihologiei bunului simț, nu trebuie să rezolvăm toate problemele de cuplu pentru ca relația să fie ca pe roate.

• Cel mai determinant factor al satisfacției maritale cu privire la romantism, sex și exprimarea vieții erotice este datorat, în proporție de 70%, calității relației de prietenie existente, palpabile, dintre cei doi soți.

℗PUBLICITATE



• Chiar dacă principalele cauze reale ale conflictelor de cuplu sunt reprezentate de lipsa de conexiune emoțională și de pierderea siguranței relaționale, într-un studiu realizat pe un număr de 4.574 de cupluri, rezultatele ne arată că principalul subiect al conflictelor îl reprezintă situația pecuniară (argumentările despre bani par a fi cel mai bun predictor al divorțului). Alte subiecte „preferate“ generatoare de ceartă ale cuplurilor sunt sexualitatea, consumul de alcool sau alte substanțe, rudele celuilalt și stilul de parenting.

• Rezultatele statistice ne arată că 70% dintre partenerii de cuplu utilizează strategii indirecte de a-și exprima dorința de a face dragoste, un mecanism ce ar trebui să aprindă beculețe în mintea celuilalt, la nivel telepatic, în timp ce exprimarea directă de felul „Iubire, vreau să facem sex (dragoste)!“ este abordată, cu îndrăzneală și deschidere (asumare) de doar 30% dintre soți.

• Un studiu realizat în 24 de țări (pe un eșantion de 70.000 de persoane) ne arată că cel mai bun ingredient pentru a menține vie pasiunea erotică este sărutul partenerului fără niciun motiv anume. Timpul alocat acestui sărut este de minimum 6 secunde.

• Bărbații sunt cei ce au un libidou mai crescut, comparativ cu femeile (54% dintre bărbați în comparație cu 19% dintre femei declară că se gândesc la sex în fiecare zi sau de mai multe ori pe zi).

• În 90% dintre cuplurile intervievate de dr. Gottman, bărbații declară plăcerea de a face sex (în acest fel ei se simt conectați emoțional la partenerele lor), în timp ce femeile afirmă că au nevoie să se simtă, inițial, conectate emoțional pentru a putea face sex.

• Cu privire la rata răspunsurilor afirmative în ceea ce privește inițiativa unuia dintre parteneri de a iniția o partidă de sex, în 75% dintre cazuri (indiferent de protagonist), răspunsul este afirmativ; restul de 25% în care partenerul nu are starea potrivită, înțelept este să nu o luăm personal, ci să acceptăm refuzul. Acest aspect este considerat, de asemenea, critic pentru un mariaj ca pe roate. De reținut este că un „nu“ nu înseamnă, neapărat, finalul relației. Tot legat de acest subiect, o altă cercetare amuzantă relevă faptul că bărbații ar prefera să-și piardă, mai degrabă, locul de muncă decât să nu se simtă doriți sexual de către partenerele lor.

• Potrivit datelor prezentate de autorul cărții, în 80% dintre căsnicii partenerii acestora fac sex de mai multe ori pe lună; mai exact, 32% dintre soți declară de fac sex de 2-3 ori pe săptămână, iar 48% declară că au intimitate erotică doar de câteva ori pe lună. O parte reprezentativă a adulților declară că din momentele de intimitate fizică lipsesc cu desăvârșire elemente provocatoare precum lumânările, muzica sau lenjeria sexy.

• Studiile clinice ne arată că fericirea nu stă pitită într-un stil anume de relaționare tranșantă, și nici în împăcarea de după ceartă. Starea de bine a unei căsnicii este asigurată de balansul dintre sentimentele și demersurile pozitive și cele negative, îndreptate unul spre celălalt. Iar corelația magică este 5 la 1. Mai exact, atâta vreme cât între soți există de 5 ori mai multe interacțiuni pozitive decât negative, destul de probabil, mariajul lor va funcționa ca pe roate.

• Pentru o căsnicie ca pe roate este nevoie de minimum 6 ore săptămânal, destinate cuplului, și anume: minimum 2 minute destinate fiecărei dimineți lucrătoare, în care aflați care este cel mai important subiect din ziua respectivă pentru partener (2 minute * 5 zile= 10 minute); o discuție despre cum a decurs ziua partenerului, în fiecare seară de minimum 20 de minute (20 minute * 5 zile = 1 oră și 40 de minute); verbalizarea a cel puțin 2 aprecieri pe zi, direcționate către partener (7 minute * 5 zile = 35 de minute pe săptămână); apropieri fizice de mai multe ori pe zi, printre care un sărut de cel puțin 6 secunde și îmbrățișări de minimum 9 secunde (5 minute * 7 zile = 35 de minute pe săptămână); o ieșire romantică pe săptămână (durata acesteia de minimum 2 ore); discuții despre cum a fost relația în săptămâna respectivă (1 oră).

Articol publicat pe platforma Republica

Psiholog clinician, psihoterapeut de familie și cuplu, membru al Colegiului Psihologilor din România, formator la diferite programe de formare complementară, președinte și membru fondator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0