Încă de foarte devreme, percepem femeile ca fiind cele care ne hrănesc, ne alină și ne îngrijesc, fără să avem ocazia, atunci când creștem, să învățăm cum să ne hrănim și să ne simțim întregi fiind cu adevărat separați de femei. — Sam Osherson, Finding our Fathers (Găsindu-ne tații)
„Ne naştem în braţele mamei, petrecem un deceniu dansând în oglinda ei, căutăm să ne separăm de ea, abia ne separăm şi aflăm în timpul adolescenţei că încă dansăm în oglinda ei. Hotărâm că cea mai bună cale de a obţine acest lucru este să ne îndrăgostim de o femeie în afară de mama. Cultura de azi ne învaţă că pentru a ne elibera de mame trebuie să impresionăm, să seducem, să cucerim, să protejăm şi să ne devotăm unei femei. Totuşi , când facem asta părăsim oglinda mamei pentru oglinda iubitei, în miezul cel mai adânc al sufletului nostru devenim dansatori în oglinzile femeilor pentru tot restul vieţii noastre, tânjind încă după propria noastră oglindă.“
Ca terapeut şi cercetător al psihologiei ataşamentului şi dezvoltării creierului uman, precum şi ca practician al teoriei arhetipale jungiene, Michael Gurian a scris cartea Prezenţa invizibilă – bărbatul şi femeile din viaţa lui, ca un curs de vindecare şi dezvoltare personală pentru bărbaţi şi un plan pentru mamele de băieţi şi femeile aflate în relaţie cu bărbaţii.
Nu mi-ar fi atras atenţia această carte dacă nu aş fi întâlnit în activitatea de cabinet adolescenţi înfuriaţi pe mame, incapabili să se exprime, tineri nemulţumiţi de vocea mamei pe care „o aud mereu în mintea mea criticându-mă“ sau femei întrebându-se „oare se va maturiza vreodată soţul meu?“
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
Obiectivul şi sarcina unei familii sănătoase este tocmai de a învaţa copilul să se individualizeze şi să dobândească încredere în sine
Maturitatea reprezintă o etapă în care el se simte în siguranţă şi întregit. Trebuie să fie un loc pe care el îl controlează din interior. Obiectivul şi sarcina unei familii sănătoase este tocmai de a învaţă copilul să se individualizeze şi să dobândească încredere în sine. Pentru a învaţă acest lucru, el mai întâi trebuie să dezvolte legături afective cu persoanele de îngrijire şi să aibă încredere în aceştia, apoi trebuie să se separe de ele şi să-şi simtă propria putere. Pentru ca un băiat să fie capabil să-şi creeze singur sentimentul de siguranţă şi întregire el trebuie să fie iniţiat de alţi bărbaţi sănătoşi emoţional şi spiritual în misterele masculinităţii adulte.
Dacă nu sunt iniţiaţi adolescenţii se izolează de împlinirea personală. Abordarea adolescentului neiniţiat în ceea ce priveşte dezvoltarea personală va fi să se conformeze la ceea ce susţin ceilalţi că este moral şi spiritual, fără a-şi caută propria înţelepciune, ori să se răzvrătească complet şi să se îndepărteze de orice căutare a spiritualului. Abordarea adolescentului neiniţiat este aceea de a experimenta, mai degrabă decât a se dedica, de a-şi pune în act mania, uneori violent deoarece nu ştie încă cum s-o controleze. El înţelege puterea greşit, cultivându-şi ori un vid al imaginii de sine ori o grandoare copilărească. Dacă nu este iniţiat corespunzător, el va găsi totuşi căi maladive, distorsionate de iniţiere prin alcool, droguri şi violenţă.
Ruptura de mamă, susţinută în culturile tradiţionale de ritualuri şi ceremonii, este nesprijinită şi neobservată în propria noastră cultură. Luând ca reper situaţia în care ambii părinţi îşi iubesc fără rezerve copiii şi niciun membru al familiei nu suferă disfuncţii sau adicţii semnificative, stilul matern de îngrijire tinde spre salvarea emoţională a băiatului, iertarea imediată a defectelor lui şi spre o disciplină mai puţin strictă decât cea impusă de tată. Ea îi transmite fiului acest mesaj tacit: „Eşti o parte din mine şi atât timp cât pot să te ţin aproape de mine, vei fi bine. Însăşi existența este motivul pentru care te respect.“ Stilul patern tinde să-i comunice băiatului: „Tu nu eşti o parte din mine. Ai iubirea mea, dar trebuie să-mi câştigi respectul în călătoria vieţii tale, în calitate de băiat şi apoi de bărbat. În ultima instanţă vei câştiga acest respect făcând ceea ce este necesar pentru a-ţi împlini viziunile cu responsabilitate şi fiind un bărbat iubitor, înţelept şi puternic.“
Dincolo de iubirea maternă încep poveştile de iubire în cuplu
În aflarea viziunii şi puterilor sale într-o călătorie iniţiatică masculină, tânărul este învăţat să dezvolte un sine sacru dincolo de graniţele lumii materne. Pentru că, dincolo de iubirea maternă încep poveştile de iubire în cuplu. Întrebarea esenţială pe care trebuie să şi-o adreseze tinerii referitor la relaţia de cuplu este: iubesc în principal pentru conţinutul relaţiei sau iubesc în principal pentru a-mi hrăni stima de sine. Conţinutul unei relaţii de cuplu profunde include prietenia confortabilă, stimularea intelectuală, hrană emoţionala şi sprijin, extaz sexual şi intimidate caldă, procrearea şi creşterea copiilor.
În cartea Prezenţa invizibilă, Michael Gurian propune o călătorie iniţiatică ghidată în aflarea masculinităţii mature sigure şi împlinite. Această călătorie eroică are scopuri bine definite: să iniţieze băiatul în masculinitatea sacră adică să-l înveţe ce este sacru în interiorul lui şi cum să permită curgerea acestui flux vital, învăţându-l concomitent ce este întunecat în interiorul lui şi cum să controleze acest lucru.
Şi în cabinet, un terapeut, poate însoţi un adolescent pe drumul său personal către masculinitate. Un proces terapeutic complex folosind tehnici de introspecţie, imagerie dirijată, întâlniri simbolice cu mama, tata, prima iubire, prima frică la întâlnirea cu femeia, prima emoţie de iubire, tehnici de psihodramă şi alte tehnici de explorare interioară, pot corecta un model relaţional cu feminitatea în avantajul ambelor părţi.
La sfârşitul acestui proces izbânda se va măsura printr-o imagine limpede şi clară a adolescentului dansând în propria lui oglindă.