Skip to content

De cele mai multe ori, când ne gândim la propria persoană, ne privim într-o lumină negativă. Suntem nemulțumiți de cum arătă corpul nostru, de jobul pe care îl avem, de relația în care ne ducem veacul; practic, de viața noastră. Toate aceste filtre negative nu fac altceva decât să-i transmită creierului că acesta este adevărul și nimic nu poate schimba situația în care ne aflăm.

Iar asta, pentru că realitatea (pe care credem că o vedem obiectiv) este cât se poate de distorsionată în mintea noastră, ajungând să ne apreciem doar atunci când am trecut printr-un moment negativ în viață.

Schimbăm paradigma, când realizăm că unitatea de măsură nu a fost cea corectă și, deși nu arătăm precum manechinele, corpul nostru ne-a ajutat totuși să trecem prin timp și să întruchipăm rolurile pe care le-am „jucat“ în societate; că locul de muncă a fost unul de la care am învățat ceva; că relația de cuplu ne-a făcut să ne simțim acasă, într-un spațiu sigur și cald.

În general, ne judecăm și ne punem la colț, atunci când nu ne ies lucrurile așa cum le-am plănuit; însă, de multe ori, se întâmplă ca planurile să fi eșuat și din cauze externe, necontrolabile.

Trebuie să ne amintim că suntem rezultatul unei societăți ce a suferit multe schimbări. În trecut, accentul se punea pe individ luat ca obiect, și nu ca o ființă cu sentimente și trăiri. Întoarcerea spre sine, spre ceea ce înseamnă paradigma individuală, este un concept apărut de curând și trebuie acceptat faptul că acest concept e absorbit, la nivel societal, cu pași mici, dar, sperăm, siguri.

A fi bine cu noi înșine este premisa pentru a fi bine și cu ceilalți. Este recomandat să ne acordăm timp, spațiu, plăceri nevinovate, mici răsfățuri și chiar să ne instituim niște tabieturi care să ne facă plăcere.

În cele ce urmează, vă vom prezenta câteva recomandări despre cum putem fi mai buni cu propria persoană:

Prima recomandare este să ne alocăm timp nouă înșine. Majoritatea avem copii, locuri de muncă, prieteni, soți, colegi. Așadar, în toată această ecuație, am putea spune că nu ne-a mai rămas vreme pentru noi. Însă, în realitate, ne-am putea face răgaz pentru sine. Cercetările arată că perioada pe care o petrecem singuri este generatoare de creativitate, reglatoare de emoții și ne ajută să ne implicăm mai bine în relațiile cu ceilalți – potrivit profesorului Thuy-vy Nguyen (Durham University).

℗PUBLICITATE



Specialiștii ne îndeamnă să ne facem prieteni în comunitatea locală, nu neapărat oameni de succes. Fie că ne împrietenim cu barmanița care ne pregătește cafeaua, fie cu proprietarii de animale din parc, aceste interacțiuni ne vor face să nu ne mai simțim singuri. Sociologul Mark Granovetter (Stanford University) clasifică aceste relații drept „legături slabe“, care la rândul lor au menirea de a ne conecta cu diverse grupuri sociale.

O altă idee bună este să ne alocăm timp în care să nu facem nimic. Acest lucru poate părea foarte greu de îndeplinit, atunci când suntem prinși în liste interminabile cu treburi de făcut. Numai gândul că poate exista o perioadă în care să ne deconectăm total și să nu ne gândim la nimic poate să ne sperie, astfel încât să nu mai știm cum să reacționăm. Scriitorul canadian Chris Bailey (autor al blogului „O viață productivă“) menționează că „dacă energia este folosită în totalitate, nu vom mai avea carburant care să ne ajute să fim productivi“.

De cele mai multe ori, nu știm să ne bucurăm de lucrurile bune atunci când ele există. Și, iată, acesta este un alt sfat pe care specialiștii ni-l oferă. Să trăim clipa, atunci când ne este bine. E toxic să ne gândim numai la lucruri rele, doar pentru a nu fi luați prin surprindere de ele. Și totuși, o facem. Riscăm să nu ne mai bucurăm de ceea ce avem sau realizăm, de teamă că urmează ceva care va anula tot entuziasmul anterior. În acest sens, Michel Dugas (profesor de psihologie la Université du Québec) menționează că „există infinit de multe evenimente negative ce se pot întâmpla (majoritatea fiind improbabile), însă nu există nicio modalitate prin care o persoană să le poată anticipa pe toate“. Așadar, cercetările demonstrează că mintea nu dă cele mai riguroase predicții asupra felului în care ne vom simți în atare situație. Totuși, chiar și în momentele neplăcute, lucrurile se petrec mult mai bine decât cum ni le imaginam noi că vor fi.

De asemenea, se recomandă să învățăm să acceptăm un compliment, chiar dacă acesta vine de la noi înșine. Obișnuim să nu ne recunoaștem valoarea, din convingerea indusă că n-ar trebui să părem încrezuți. Însă creierul nostru are nevoie de aceste informații pozitive referitoare la munca pe care o prestăm, tocmai pentru a ne ambiționa. Cercetările au arătat că impactul pozitiv pe care astfel de laude îl au asupra psihicului uman rezidă în capacitatea lor de a reduce stresul și de a crește încrederea în sine.

Un alt gând bun este să ne îndreptăm atenția spre plăcerile „vinovate“, însă cu moderație. Ele nu trebuie excluse, dacă ne ajută în anumite situații, însă trebuie utilizate doar ca antidot. Dr. Kristin Neff (profesor asociat în Departamentul de Psihologie Educațională, University of Texas) dă ca exemplu somnul. Inițial, gândim că „în loc să dormim, am putea rezolva o parte din probleme“. Însă, pe de altă parte, există și raționamentul următor: „somnul acesta poate fi foarte util pentru supraviețuire“. Experții arată că este permis și chiar înțelept să ne întrerupem activitatea de a ne gândi constant la cum putem soluționa diverse lucruri – pentru că această preocupare continuă nu face altceva decât să desființeze variantele aflate la îndemână.

Să ne bucurăm fără rezerve de experiențele repetitive este, de asemenea, o altă povață pe care ar fi înțelept să o urmăm. Mintea noastră este încontinuu în căutare de noutăți. Însă, după cum subliniază Ed O’Brien (profesor la University of Chicago), „dacă o experiență are mai multe substraturi, aceasta reprezintă un pariu bun pentru a fi repetată; cu toate acestea, studiile arată că oamenii se reped să presupună că au cunoscut deja toate fațetele ei“. Repetând anumite activități care ne fac plăcere, putem extrage din ele variate energii, dar și filtre pe care nu le-am descoperit până în acel moment.

Fiecare dintre noi poartă, într-un colț al minții, niște regrete. Ele sunt frustrări deghizate și, adesea, nu știm ce să facem cu ele, așa că ajungem să le reprimăm, să le somatizăm și să ne îmbolnăvim. Să ne transformăm regretele, pentru o variantă îmbunătățită a propriei persoane poate fi o provocare ce ne va schimba viața cu totul. Eșecurile ne șifonează și ne aduc într-un abis al încrederii, din care facem eforturi continue pentru a ieși. Acceptarea experienței este o soluție la îndemână, care ne ajută să ne împrietenim cu propriile emoții. Relaxându-ne fața și mâinile, apoi observându-ne gândurile și trăirile, ne conectăm cu noi înșine și ne acceptăm așa cum suntem. Neal Roese (profesor de marketing la Kellogg School of Management din cadrul Northwestern University) subliniază că „regretul poate fi o problemă, însă partea bună este că semnalează și un beneficiu“. Soluția este să învățăm lecția pe care ne-o predă regretul (și pe care o putem aplica în situații similare viitoare) și să nu ne mai concentrăm obsesiv asupra părerilor de rău.

Fiecare dintre noi are un trecut, un prezent și un viitor. Prezentul arată ca o răscruce (se presupune că am traversat câteva situații ce ne-au întărit și ne-au învățat niște lecții pe care le vom folosi în viitor). Nu putem sta mereu temători vizavi de ceea ce ne așteaptă, însă nici nu putem să ne complăcem în lucruri pe care le-am mai trăit. Este important să ne concentrăm atenția asupra propriei bunăstări emoționale, pentru a fi capabili să transmitem mai departe bunătate, căldură și experiență. Dacă simțim că lucrurile nu merg nicicum în sensul în care ne dorim, putem apela cu încredere la un specialist care să ne ghideze în tot acest itinerar spre o cale de mijloc.

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0