Skip to content

De-a lungul timpului, subiectul „intenției“ a primit atenție din partea analiștilor comportamentali. John R. Searle, filozof cognitiv, a făcut distincția între comportamentul cu intenționalitate și comportamentul influențat de intenții. Intențiile percepute ne organizează perspectiva; ele dau un alt sens înțelegerii noastre despre lumea socială – în ceea ce privește scopurile, obiectivele și planurile. Intențiile sunt scopurile active, conștiente, de viitor, pe care le percepem. Intenția noastră și efectul acțiunilor noastre, însă, nu se aliniază neapărat.

În viața de zi cu zi și în sălile de judecată, oamenii analizează în mod constant mințile altora, pentru a le înțelege intențiile. Mai exact, detectarea intențiilor din spatele evenimentelor anterioare este una dintre problemele principale abordate într-o instanță. În unele sisteme juridice, cum ar fi cel din Statele Unite, conceptul de intenționalitate are multe sinonime, inclusiv „voluntar“, „intenționat“, „în cunoștință de cauză“ și „voit“. Astfel, conceptul de „intenție“ ca antecedent al acțiunii este puternic legat de voință, liber-arbitru și responsabilitate. În context juridic, deciziile se bazează pe presupunerea că un comportament uman este determinat de intenții. Prin urmare, persoanele sunt considerate responsabile pentru acțiunile lor voluntare, în măsura în care se comportă pe baza propriei voințe.

În neuroștiința cognitivă, intenția este considerată a fi percepția unei stări motorii care a fost deja determinată în creier. Pornind de la acest punct de vedere, o serie de grupuri de cercetare au descoperit că intenția conștientă este precedată de activitatea creierului inconștient în zonele motorii și că, prin această activitate, este posibil să prezicem rezultatul unei decizii cu câteva secunde înainte ca aceasta să fie conștientizată.

ABONARE NEWSLETTER


Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.


Setarea intenției este o practică în demersul de schimbare a vieții. Prin stabilirea intențiilor, începem să devenim mai conștienți de modelele de gândire și de comportament din fiecare zi. În cele din urmă, căile creierului se schimbă și, pe parcurs, vom vedea cum intențiile încep să se manifeste.

Deci, ce este o intenție? O intenție este diferită de un obiectiv. Un obiectiv are un rezultat specific. Intențiile se referă mai mult la conștientizare, decât la realizare. Este o chemare la acțiune și marchează adesea începutul unui vis sau al unei dorințe. Intențiile sunt despre dorințele care ne-au bântuit. Intențiile noastre pot avea legătură cu lucruri precum relațiile, dragostea, dezvoltarea personală sau cariera și ne pot afecta personalitatea emoțională, fizică sau psihologică. O intenție este un apel pozitiv la acțiune.

Stabilirea zilnică a intențiilor este o practică de conectare a activităților cotidiene la obiectivele pe termen lung. Oamenii conștiincioși sunt foarte atenți la obiective: cum să le stabilească, cum să le urmeze și ce să facă dacă nu le pot îndeplini.

Cercetările arată că obiectivele noastre nu sunt doar ale noastre, ci sunt extrase din mediile în care trăim, în special de la oamenii care ne înconjoară. În consecință, ne interesează mai mult oamenii ce par a fi relevanți pentru obiectivele noastre.

℗PUBLICITATE



Stabilirea unei intenții este un proces similar cu stabilirea unui obiectiv, diferența fiind aceea că nu ne planificăm pașii pe parcurs. Pur și simplu, intenționăm (vizualizăm) rezultatul și predăm procesul Universului. Singura cerință pe care o are intenția este ca aceasta să vină din inimă. Ea provine din partea creativă a ființei umane – care nu are restricții și nu cunoaște granițe.

Tot ce se întâmplă în Univers începe cu o intenție.

Înțelepții Indiei au observat în urmă cu mii de ani că destinul nostru este în final modelat de cele mai profunde intenții și dorințe. Textul clasic vedic cunoscut sub numele de „Upanișade“ spune așa: „Sunteți dorința voastră cea mai profundă. După cum este dorința, la fel e și intenția. Așa cum este intenția, la fel e și voința. După cum este voința, la fel e și fapta. Așa cum este fapta, la fel e și destinul.“

Intențiile sunt punctul de plecare al fiecărui vis – sămânța creației.Deepak Chopra

Intențiile conțin mai mult angajament decât dorințele. Dar sunt mai puțin specifice (mai puțin rigide și, astfel, mai puțin susceptibile de a declanșa un atașament nesănătos la rezultate), decât obiectivele. Stabilirea unor intenții eficiente implică atât strategii spirituale, cât și mentale.

Din perspectivă psihologică, intenția se împarte în două categorii: intenție imediată și intenție întârziată. Intenția imediată este urmată de o acțiune neîntârziată. Pe de altă parte, în cazul intenției întârziate trece o vreme între apariția intenției și punerea ei în act. În acest al doilea caz, nu există posibilitatea de a pune în aplicare imediat intenția respectivă. Evenimentul psihologic – care creează o intenție și așteaptă o șansă de a realiza intenția – este cunoscut sub numele de „memorie prospectivă“ (PM). Studiile arată că cea mai mare parte a eșecurilor de memorie sunt de fapt eșecuri PM. Adică am uitat nu cine suntem, nu unde locuim etc., ci mai degrabă am uitat să facem ceva la momentul potrivit.

Chiar dacă evenimentele externe sau interne uneori ne opresc, putem face un pas înapoi, ca să ne evaluăm opțiunile și să creăm noi și noi intenții.

Simona Ioniță este jurnalist cultural, psiholog și lucrător prin arte combinate. Autoare a trei cărți și blogger din 2008. Licențiată a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (Universitatea Hyperion). Pasionată de cărți, psihologie, teatru și călătorii.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0
Livrare gratuită în România la achiziții de peste 149,00 lei
0%