Interviu cu Oana Martha Igrișan: „Un om sănătos este un om care cunoaște bucuria, caută plăcerea și trăiește dulceața vieții“ – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Oana Martha Igrișan este un om de comunicare cu o preocupare aparte față de comunitate, este absolventă a Universității de Vest din Timișoara, iar în ultimele două decenii a activat în variate domenii precum – jurnalism, relații publice, afaceri guvernamentale, dar și arte sau dezvoltare comunitară. Spune despre ea că este puternic conectată la viața comunitară și bine integrată în tot ce înseamnă media, contexte de business sau politice. Este co-fondator al comunității Societatea Omului Sănătos.

Cine se află în spatele proiectului „Societatea omului sănătos“ și cum a luat naștere această comunitate?

Am fondat Societatea Omului Sănătos împreună cu Alexandra Gătej în 2019 și ne-am propus atunci să promovăm prevenția în sănătate și prevenirea degradării mediului înconjurător. Dar ca să facem ce ne propusesem aveam nevoie de o comunitate care să promoveze alături de noi obiceiul bun al prevenției. Am început-o cât se poate de natural, cu mersul pe jos, o activitate pe cât de banală, pe atât de transformatoare. Alexandra a început cu un grup mic de două prietene la care m-am alăturat și eu după o vreme. Ce am descoperit mergând? Că lucrurile au mai mult sens când mergi împreună, că schimbul de idei este fluent și că după o vreme mergi împreună pentru același scop. Oamenii au evoluat mergând împreună și, cum spune neurocercetătorul britanic Shane O’Mara: „Ne distingem de animale prin mersul împreună. Nicio altă specie nu are capacitatea de a merge împreună pentru a se bucura sau pentru a protesta.“

Grupurile noastre de mers pe jos au crescut și astăzi suntem peste 100 de walkeri activi în București și câteva zeci în țară și, de asemenea, avem o comunitate în creștere în online.

Care sunt obiectele și direcțiile acestei comunități?

Societatea Omului Sănătos este o comunitate ce s-a format în jurul obiceiurilor sănătoase. Încă de la început ne-am propus să ne implicăm activ în promovarea obiceiurilor care aduc schimbări în bine în viața noastră ca indivizi, dar și în cea a comunității din care facem parte. Promovăm echilibrul în toate aspectele vieții noastre, dar și în relația pe care o avem cu mediul înconjurător. Prevenție, planificare, consum responsabil, căutare de sine și conectare la ceilalți, acestea sunt obiectivele și direcțiile comunității noastre.

De unde preocuparea ta față de sănătate și ce te motivează în această muncă? 

Cred că vine din dorința de a planifica bătrânețea de la tinerețe. Astăzi trăim mai mult ca oricând, dar vârsta bătrâneții nu vine întotdeauna cu liniște, ea vine adesea cu boală, singurătate, impact financiar negativ, care afectează calitatea vieții. De aici cred că a venit preocuparea mea activă în privința sănătății, a prevenției și a planificării.

Ce sunt conversațiile „habits.“ și ce aduc acestea în viața unui om obișnuit?

Proiectul habits. înseamnă o serie de conversații cu experți locali și internaționali despre obiceiuri zilnice, prevenție, planificare, în cadrul cărora avem o abordare holistică a omului. Ne dorim să ajutăm cât mai mulți români să afle ce le face bine în viață, fără să le spunem noi ce să facă. Proiectul nostru nu este prescriptiv, noi propunem teme și îi invităm pe cei care ne privesc să caute soluții potrivite pentru ei. Ne dorim să consolidăm o comunitate de oameni care trăiesc și gândesc sănătos, într-un mediu curat. 

Vrem să aflăm mai multe și despre proiectul „Mergem împreună“; cu atât mai mult cu cât, aici pe Pagina de Psihologie, încurajăm relaționarea inteligentă și stilul de viață bazat pe triada minte-corp-spirit. Ce ne poți spune despre rutina mersului pe jos?

Mersul pe jos este un lucru extraordinar, ne-am dezvoltat ca specie mergând împreună și partea frumoasă a mersului pe jos este că el chiar răspunde triadei minte-corp-spirit. „Mersul pe jos este cel mai bun medicament“, spunea Hipocrate, iar studiile arată că 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi combat apariția a nenumărate boli cronice. Un alt lucru minunat la mers este că ești umăr la umăr. Este mai ușor să discuți un subiect dificil mergând decât dacă stai față în față. Ochii tăi sunt fixați la orizont, nu sunt fixați pe celălalt. Mergând împreună, poți rezolva aproape orice conflict interpersonal. Și mai e conceptul peripatetic de propagare a ideilor bune și profunde în mers. Aristotel și mulți alți mari filosofi și lideri spirituali și-au promovat ideile mergând alături de discipolii lor. 

Să pui un picior în fața altuia creează ritm, mișcare și elevează spiritul. În comunitatea noastră am vindecat prin mers: tristeți, depresii, dureri cronice, singurătăți. Am legat prietenii, colaborări și relații și – foarte important – am râs mult împreună. Noi înșine ne-am însănătoșit la minte, trup și suflet mergând. Suntem recunoscători mersului în fiecare zi și credem cu tărie că mersul pe jos este o „supraputere“ – e la îndemâna oricui și merită folosită din plin.

Thomas Frieden, director la momentul declarației al CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) SUA, spunea că „mersul pe jos este cel mai apropiat lucru de un medicament minune pe care îl are omenirea“.

În următoarea perioadă ne dorim să dezvoltăm cât mai multe grupuri de mers pe jos în București și în țară. Ne dorim să creăm o mișcare națională de mers pe jos.

Analizând blogul vostru, am văzut o preocupare față de importanța somnului. Ce nu știm noi, românii, și ar fi bine să cunoaștem despre importanța somnului?

Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat noi despre somn este că nu toți funcționăm la fel, că somnul are legătură cu cronotipul nostru și dacă aflăm care este acesta și încercăm să respectăm programarea genetică a corpului nostru, fără să ne lăsăm vrăjiți de scheme magice de somn, vom dormi mult mai bine. 

℗PUBLICITATE



Am mai aflat că somnul seamănă mult cu dragostea, cu cât îl cauți mai mult, cu atât mai greu va apărea. Și că somnul necesită disciplină, la fel ca orice alt lucru bun în viață. Să îți faci un program de somn, culcat și trezit la ore fixe. 

Și poate cel mai important lucru este că somnul este, ca și mersul pe jos, o supraputere pe care încă nu o folosim la maxim.

Am mai aflat că foarte multă lume se confruntă cu insomnia, dar foarte puțină lume vorbește despre asta.

Un alt subiect abordat în conversațiile „habits.“ este cel al depresiei. În acest an, la Pagina de Psihologie s-a publicat cartea „Cum să bagi depresia în depresie – un altfel de ghid pentru gestionarea stărilor depresive“. Cum ai descrie depresia, în câteva cuvinte, și cum crezi că o putem recunoaște cel mai ușor la cei din jurul nostru?

Pentru mine depresia este „urâta“ – așa a numit-o Vlad Mixich în primul material amplu despre depresie din presa românească, scris acum probabil mai bine de 10 ani. M-a afectat puternic apelativul ăsta. Iar când a venit urâta și la mine, am înțeles exact cât de urâtă e urâta și cum ne urâțește viețile și relațiile cu ceilalți. 

Noi, la Societatea Omului Sănătos, deși ne ocupăm de obiceiuri bune, am ales să vorbim despre depresie pentru că este un obicei sănătos să vorbești despre lucrurile acestea și pentru că a vorbi despre ele este primul pas spre vindecare. 

Depresia este perversă și se poate ascunde de ceilalți vreme îndelungată. Dacă nu vorbim cu cei din jurul nostru deschis despre lucrurile care ne dor, ei își vor da seama ca este ceva în neregulă cu noi mult prea târziu, când depresia este profundă și mai greu de tratat, când relația noastră cu munca noastră, cu plăcerile, cu cei din jurul nostru sunt profund afectate.

Cred că atunci când celor din jur le lipsește plăcerea este un prim semnal de alarmă. Atunci când nu mai găsești nimic care să te bucure e semn că urâta a venit în vizită. Apatia celor din jurul nostru ar trebui să fie poate cel mai puternic semnal de alarmă.

Dacă ar fi să mai zăbovim puțin la subiectul depresie, de ce crezi că românii au tendința de-a ignora sănătatea mintală și se centrează exclusiv pe cea fizică?

Sănătatea mintală este încă un subiect tabu, care începe totuși să se dezmorțească datorită efortului pe care îl fac cei ca voi. Omul trebuie abordat holistic, nu putem despărți mintea de trup și de spirit. Odată ce înțelegem lucru acesta în forul nostru interior, putem lucra la sănătatea noastră fizică și psihică în același timp. Sigur, fizicul e mai la vedere și mai „instagramabil“, dar dacă în spatele corpului frumos de pe rețelele de socializare tu locuiești cu urâta, e cu atât mai trist și periculos, atât pentru tine, cât și pentru ceilalți. Pentru tine pentru că nu îți permiți să vorbești despre lucrurile astea pentru ca asta ar tulbura imaginea perfectă și pentru ceilalți pentru că se vor frustra că nu sunt la fel de perfecți ca tine. Cred că e nevoie de o mai mare responsabilizare a fiecăruia dintre noi, atât în ceea ce privește viața noastră, cât și în ceea ce privește viețile celor din jurul nostru, să fim mai onești și să punem mai puține filtre.

Ce înseamnă din punctul tău de vedere un om sănătos?

Un om sănătos este un om echilibrat, care nu face excese în nicio direcție, nici în direcția trendurilor spartane ale conceptului de viață sănătoasă și nici în cea a delăsării. Este un om preocupat de sănătatea lui, dar și de cea a comunității în care trăiește. Un om sănătos este pentru mine un om care cunoaște bucuria, caută plăcerea și trăiește dulceața vieții.

Cum putem susține noi, publicul larg, „Societatea omului sănătos“ și cum consideri că am putea contribui la starea comunitară de bine?

Având grijă de voi, căutând lucruri care să vă facă plăcere, mergând pe jos alături de noi, singuri sau cu tribul vostru. Urmărind site-ul nostru și paginile noastre de Facebook și Instagram.

Vă aștept alături de Alexandra Gătej în comunitatea noastră. 

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută