Andreea Raicu – Având o experiență de peste 20 de ani în televiziune, a moderat programe de divertisment precum „Big Brother“, „Megastar“ și multe alte emisiuni cunoscute. Andreea Raicu este promotoare a unui stil de viață sănătos, dezvoltând un business în jurul acestui concept. A urmat cursuri în urma cărora s-a specializat ca facilitator de meditații și mindfulness, iar anul trecut a absolvit o școală în urma căreia a devenit Holistic Counselor.
Ce-ți amintești despre fetița Andreea?
Că era un copil foarte iubit, dorit, răsfățat, extrem de vesel, dar și timid, uneori, și încăpățânat… Multe s-au mai păstrat și în ziua de azi.
ABONARE NEWSLETTER
Articole care te vor inspira, te vor emoționa și, totodată, te vor susține în menținerea sănătății tale relaționale și a stării de bine — livrate săptămânal în inboxul tău.
De care dintre adulți erai mai atașată, în copilărie?
Am fost crescută de bunica mea și, pentru că părinții mei erau foarte mult timp plecați, ea era ca o mamă pentru mine. Am iubit-o enorm și am avut o legătură foarte specială.
Cum erai la grădiniță? Erai genul de copil căruia îi plăceau serbările sau le evitai?
Înainte de orice, NU mi-a plăcut la grădiniță. Voiam să stau acasă, cu bunica mea. Mi se părea foarte urât la grădiniță, așa că de fiecare dată plângeam până când mă îmbolnăveam, ca să fiu luată acasă. M-au mutat la mai multe grădinițe, dar nu s-a putut înțelege nimeni cu mine, drept pentru care experiențele mele cu grădinița au fost foarte scurte.
Ce visai să te faci când aveai să fii mare?
Medic chirurg, ca orice copil… însoțitoare de bord… psihiatru. Unul dintre filmele pe care le revedeam obsesiv în copilărie a fost Zbor deasupra unui cuib de cuci – ușor nefiresc pentru un copil.
Cartea ce ți-a marcat adolescența…
Nu știu dacă neapărat adolescența, dar Singur pe lume a avut un impact incredibil. Am simțit o tristețe pe care sunt sigură că aș putea s-o accesez și în acest moment, dacă aș vrea. Cred că avea o foarte mare legătură cu lipsa mamei mele.
Ce materie te pasiona cel mai mult în liceu?
Gramatica și geometria în spațiu.
Ce-ți mai amintești din manualul de Psihologie de clasa a X-a?
Paradoxal, nu prea multe.
Știm că, de curând, ți-ai serbat ziua de naștere într-un mod inedit. Cum a fost ziua ta?
Cu fiecare ocazie specială, îmi fac un cadou; iar anul acesta, mi-am dăruit un nou site, prin intermediul căruia pot să fiu mai aproape de comunitatea mea, să învățăm, să creștem împreună din experiențele noastre. Așa că andreearaicu.ro de pe 18 iulie e diferit și mult mai personal.
Într-un articol publicat pe andreearaicu.ro, spui că cea mai mare realizare a ta este că ai reușit să te accepți așa cum ești. Cum s-a întâmplat și cum ne dăm seama că ne acceptăm așa cum suntem?
℗PUBLICITATE
N-a fost ușor și știu că poate părea greu de grezut, în cazul cuiva care din exterior pare să aibă totul. Dar, de multe ori, felul în care ne simțim nu are legătură cu realitatea. Vocea interioară moștenită de la părinți în copilărie mă chinuia constant. Am muncit enorm ca să devin conștientă de ea și să învăț cum să conviețuiesc cu ea. Și când am încetat să mă mai lupt cu mine, cu dorințele și nevoile mele, am înțeles că m-am acceptat așa cum sunt și am simțit o libertate incredibilă, din acel moment.
Ce înseamnă, pentru omul modern, să fie în echilibru cu sine?
În primul rând, să se cunoască, să se accepte și să se iubească așa cum este; să nu mai caute perfecțiunea – pe care noi, cu toții, am fost învățați să o căutam. Și mie mi-a luat mult timp să înțeleg că nu există și, pe deasupra, este autodistructiv tot acest proces.
Ce ți-ai dori să-și amintească oamenii despre tine, peste 100 de ani?
Un om onest, cu mult curaj și cu dorința de a schimba mentalități și de a-i inspira pe cei din jur să traiască în acord cu ei înșiși și cu dorințele lor, chiar dacă asta ar însemna ca ei să fie diferiți.
Trei calități ale tale, ca femeie…
Empatie, onestitate, vulnerabilitate.
Te numeri printre primii români care au promovat mindfulness sau starea de prezență conștientă. Cum ai defini asta, pentru cei care nu cunosc conceptul de mindfulness?
O serie de tehnici care te ajută să trăiești în prezent, lucru atât de important într-o lume în care cei mai mulți pendulează între trecut și viitor. Tehnici care te ajută să devii conștient de felul în care interacționezi cu tot ce se întâmplă în jurul tău.
Care este relația ta cu practica mindfulness? E parte din rutina vieții de zi cu zi?
În fiecare moment. Am învățat să fiu conștientă de fiecare lucru pe care îl fac și de modul în care îl fac.
Cea mai mare dovadă de curaj pe care ai dat-o în ultima vreme este…
Faptul că am renunțat la o parte din viața mea extrem de importantă pentru mine fără să mă mai uit în urmă și am luat-o de la zero. A fost o nebunie necesară.
Cum arată, în ochii tăi, un bărbat curajos?
Un bărbat vulnerabil, asumat și onest.
Un gând pentru cei care au citit acest interviu:
Nimic nu se face peste noapte; e nevoie de răbdare, curaj și putere interioară – caracteristici pe care noi toți le avem, doar că uneori nu știm să le accesăm. So, never give up – you can do it! În plus, ce alte opțiuni ai? Să-ți plângi de milă, uitându-te la cei din jur, sau să mergi pe drumul pe care ți-l dorești. E doar alegerea ta.
Foto credit: Alexandru Rosieanu
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
