Andrei Aradits este actor și vedetă TV. Din filmografia lui Andrei Aradits (45 de ani), fac parte „Tatăl fantomă“ (2009), „Bunraku“ (2009), „Cenușă și sânge“ (2009), „Slaughter“ (2009), „Contra timp“ (2008), „Restul e tăcere“ (2008) sau „Greșeală din trecut“ (2007). Și noua superproducție VLAD, care se difuzează la PRO TV.
Cel mai important moment din cariera ta de până acum…
Cred că încă nu l-am avut. Viața mea profesională a curs molcom, ca un peisaj cu dealuri, fără prăpăstii sau culmi semețe pe care să le pot numi „momente importante“. Sper să apară.
Locul din lume în care te simți cel mai în siguranță?
Acasă. Cu Andreea și Eric. Când nu are nimeni nimic de făcut.
Ce mesaj ai vrea să le transmiți adolescenților de azi?
Iertare. E o generație care trebuie să salveze omenirea… și eu nu știu ce să-i învățăm. Sper să fie mai deștepți, mai cinstiți, mai buni decât părinții lor.
Crezi că se schimbă modul în care societatea se raportează la femei?
În lume, da. Conflictul „Marte-Venus“ ține de societăți civilizate în care emanciparea femeilor e o intenție măcar. În România majoritară, dezbaterea asupra raportului dintre societate și femei e la fel de departe ca discuția despre responsabilitățile morale ale inteligenței artificiale din automobilele inteligente. Din păcate, reperele feminine promovate în prezent adâncesc misoginismul național. Avem multe ulițe de asfaltat în direcția asta.
Trei lucruri fără de care nu-ți poți imagina viața:
Uite, le împart pe categorii:
Familie, profesie, vacanță.
Apă, aer, mâncare.
Umor, empatie, speranță.
Apă caldă, electricitate, internet.
Nicotină, ciocolată, alcool.
Cărți, filme, muzică.
Obișnuiești să-ți cauți numele pe Google?
Nu prea. Nu fac parte dintre oamenii cu vieți tumultoase, care atrag atenția.
Cea mai mare minciună citită despre tine pe internet…
Andrei AraditZ… născut pe 18 IANUARIE. Mă cheamă Aradits, sunt născut pe 18 decembrie. Google e varză.
Cel mai frumos lucru care ți s-a întâmplat în 2018?
2018 a fost un an destul de idiot, per total… Dar am început un serial la PRO TV, „Vlad“. Sper să fie frumos.
Trei locuri pe care un turist trebuie să le vadă în România…
Sibiu, Sighișoara, Cluj. Sunt oameni faini pe-acolo. Pentru mine, oamenii sunt mai importanți decât peisajul. Degeaba îți taie munții sau Delta răsuflarea, dacă miroase a urină în parcare sau e ciorba stricată la restaurant.
Cartea pe care ar trebui să o citească toată lumea…
Maestrul și Margareta.
Cea mai importantă calitate pentru cineva din domeniul tău de activitate…
Norocul.
Cel mai bun sfat despre iubire pe care l-ai primit sau auzit?
Ține de definiție. „Iubirea“ înțeasă ca substantiv e ceva greșit. Iubirea e verb. „Iubesc“ e corect. Pentru că implică o acțiune clară și prezentă, în relație directă și specifică cu cealaltă persoană. „Iubirea“ ca substantiv e un concept ca un nor roz, care intră uneori în conflict cu „Iubesc“-ul real. Pentru că „Te iubesc“ implică atenție, grijă, sacrificiu, muncă, iertare, toleranță, prezență, bucurie. „Iubirea“-substantiv, însă, e o idee, o fantasmă, o aiureală de marketing, un curcubeu, un potențiator de arome care strică prezența și naturalețea lui „Te iubesc“.
Cel mai „sălbatic“ gest sau lucru pe care l-ai făcut?
L-am prins singur pe unul dintre golanii care m-au terorizat în școală și l-am dat cu dinții de bordură. Și nu m-a recunoscut, trecuseră vreo 5 ani. Și am avut o satisfacție incredibilă să nu-i spun de ce mănâncă bătaie. Să tac și să-l bat. Să simtă absurdul pedepsei, fără să știe motivul.
Ce-ți place să gătești?
Ciocolată și tort de bezea. Pentru că gătesc tot din nevoia de confirmare – și dulciurile provoacă cele mai exuberante reacții de bucurie și recunoștință.
Un mesaj pentru fiul tău, pe care să-l audă atunci când va fi adult și îi va fi greu…
Nu știu, cred că trebuie să-l fac să râdă mai întâi. Deci mesajul ar începe așa:
„Bulă era la grădina zoologică“…
Primul lucru pe care-l faci, când mergi într-o țară străină?
Încerc să mă comport exemplar, pentru a contrazice prejudecățile născute de predecesorii conaționali, pe care le port în cârcă oriunde m-aș duce.
Cel mai prost obicei al tău…
Rezistența imbecilă la ideea de a face sport.
Cu care dintre marii actori ai lumii ți-ar plăcea să ai un brunch?
Peter Sellers.
Cea mai nostalgică amintire din copilărie?
Cu mama în Cișmigiu, culegând frunze de toamnă. O perioadă, în copilărie, mama nu a avut cu cine să mă lase acasă, așa că mergeam la un cămin săptămânal, unde era îngrozitor. Mama venea uneori la prânz și ne plimbam împreună prin Cișmigiu. Atunci eram atât de fericit!…